Cum economisește Meta miliarde de dolari din taxe prin centrele sale de date pentru AI. Strategia fiscală este considerată riscantă

Expansiunea accelerată a inteligenței artificiale obligă marile companii de tehnologie să investească sume uriașe în centre de date, cipuri și capacitate de calcul.

În cazul Meta, aceste investiții au căpătat și o dimensiune fiscală importantă. Compania folosește o facilitate creată în urmă cu mai multe decenii pentru stimularea cercetării, într-o manieră care ridică întrebări privind limitele dintre experiment și activitatea comercială.

Meta prezintă centrele de date pentru AI drept un experiment

Mark Zuckerberg spune că ofensiva Meta în domeniul AI este un succes uriaș. „Investițiile noastre în AI accelerează fiecare parte importantă a activității noastre principale. Fiecare semnal pe care îl vedem în propria activitate și în întreaga industrie ne oferă încredere în această investiție”, le-a spus el investitorilor.

Dar atunci când Meta își depune declarațiile fiscale, transmite Serviciului Fiscal Intern (IRS) o poveste diferită. Compania susține că centrele sale de date pentru AI reprezintă un experiment uriaș care ar putea eșua, potrivit a patru persoane care cunosc operațiunile companiei.

Face acest lucru pentru a putea beneficia de un credit fiscal destinat cercetării și experimentării. Este o interpretare agresivă a facilității fiscale, pe care Meta a adoptat-o pentru a solicita credite fiscale de miliarde de dolari pentru extinderea centrelor de date.

Strategia fiscală ridică semne de întrebare

Caracterizarea centrelor sale de date pentru AI drept experimentale este „destul de ieșită din comun și neobișnuită”, a declarat Andre Shevchuck, partener la firma de consultanță BPM, specializat în creditul fiscal pentru cercetare și experimentare.

De altfel, propriii contabili ai Meta recunosc că strategia se află pe un teren juridic nesigur. În informații ascunse în documentele depuse pe piața de capital, gigantul tehnologic avertizează că economii fiscale de miliarde de dolari ar putea fi anulate de IRS, în mare parte din cauza „incertitudinilor privind creditele noastre fiscale pentru cercetare”.

Iată ce face Meta: în scopuri fiscale, compania își clasifică centrele de date uriașe, de miliarde de dolari, drept „modele-pilot”. În baza unui credit fiscal creat în anii 1980 pentru stimularea inovării, companiile pot primi o rambursare pentru materiale, dar numai dacă acestea sunt testate într-un demers experimental, nu folosite în operațiuni comerciale obișnuite. Meta susține că cipurile scumpe pentru AI pe care le cumpără de la companii, inclusiv Nvidia, au dreptul la o reducere finanțată de contribuabili, ca parte a experimentului.

Meta a devenit cel mai mare beneficiar al creditului fiscal

Decizia a provocat o anumită neliniște în departamentul financiar al Meta. IRS a contestat în trecut companiile care au solicitat creditul pentru materiale de bază. Deși mii de companii, inclusiv alți giganți tehnologici, beneficiază masiv de creditul fiscal pentru cercetare, avantajele sunt folosite în principal pentru salariile cercetătorilor și inginerilor, adică persoanele care desfășoară activitatea de inovare.

Utilizarea facilității fiscale de către Meta pentru centrele de date nu a fost relatată anterior. The New York Times a analizat documente depuse pe piața de capital și a realizat mai multe interviuri, inclusiv cu persoane familiarizate cu operațiunile Meta, care au vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta chestiuni confidențiale.

Compania a început să solicite creditul pentru centrele de date în urmă cu doi ani. De atunci, economiile Meta generate de această facilitate au crescut puternic, reducând cu aproape 4 miliarde de dolari factura fiscală a companiei anul trecut, arată documentele. Meta este acum cel mai mare beneficiar al creditului fiscal dintre companiile listate, potrivit unei analize realizate de Times asupra documentelor financiare.

Astfel de pariuri agresive dau adesea rezultate pentru companiile mari: chiar dacă IRS se opune, firmele pot ajunge la înțelegeri în cadrul disputelor și tot pot ieși în câștig.

Compania se află deja într-o dispută importantă cu IRS

Meta se află deja într-o dispută importantă cu IRS privind această facilitate fiscală, după ce a folosit-o pentru a subvenționa pachetul de remunerare de miliarde de dolari al directorului său general. În 2013, Meta a susținut că opțiuni pe acțiuni în valoare de 4,1 miliarde de dolari exercitate de Zuckerberg reprezentau cheltuieli de cercetare, deoarece el contribuise la inventarea unor programe noi, precum News Feed-ul Facebook. IRS încearcă să recupereze economiile fiscale de 355 de milioane de dolari rezultate pentru companie, arată documentele instanței.

Acțiunile companiei de social media sunt în creștere puternică, iar Meta valorează acum aproape 2.000 de miliarde de dolari, în parte datorită modului în care eforturile sale în AI au îmbunătățit Instagram, WhatsApp și Facebook. Luna aceasta, Meta a lansat Muse, un agent personal de AI care a devenit imediat cea mai descărcată aplicație de către utilizatorii de iPhone și Android. Eforturile Meta și ale altor giganți tehnologici în domeniul AI au fost ajutate și de amortizarea accelerată a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare, introdusă prin One Big Beautiful Bill Act, adoptată în 2025.

„Meta este unul dintre cei mai mari investitori în cercetare și dezvoltare din Statele Unite. În ultimii cinci ani, Meta a investit 200 de miliarde de dolari în cercetare și dezvoltare, dintre care 57 de miliarde de dolari numai în ultimul an, avansând cercetarea de frontieră, construind tehnologii noi și susținând locurile de muncă americane. La fel ca alte companii care investesc la această scară, folosim stimulentele fiscale pe care Congresul le-a creat în urmă cu decenii pentru a încuraja acest tip de investiții interne”, a declarat Andy Stone, purtător de cuvânt al companiei.

Cum funcționează creditul fiscal pentru cercetare

Facilitatea fiscală datează din primul an al administrației Reagan, când Japonia era un lider mondial în inovarea tehnologică. Lobbyiștii mediului de afaceri și legislatorii erau îngrijorați că sectorul tehnologic american, aflat încă la început, va rămâne în urmă, astfel că Congresul a creat Research & Experimentation Tax Credit, ca stimulent pentru asumarea de riscuri și investiții în invenții care ar putea să nu aibă succes comercial. La câțiva ani după crearea creditului, un raport guvernamental arăta că acesta fusese folosit, printre altele, pentru dezvoltarea echipamentelor de banking electronic și a medicamentelor pentru tratarea cancerului.

Normele fiscale permiteau deja companiilor tehnologice să deducă cheltuielile de cercetare din venitul impozabil. Noul credit era și mai generos și putea fi utilizat în plus față de deducere. Dar condițiile de eligibilitate erau mai dificile. Companiile trebuie să treacă un test complex cu patru componente pentru a demonstra că desfășoară un experiment, nu doar că lansează un produs nou.

Meta a început să folosească facilitatea pentru centrele de date

În vara anului 2024, Meta își intensifica eforturile pentru a concura în cursa pentru AI din Silicon Valley, începând construcția unor centre de date pe zeci de mii de acri în întreaga țară. Era un demers costisitor. Una dintre cele mai mari cheltuieli pentru orice centru de date destinat AI o reprezintă cipurile, produse de companii precum Nvidia și care costă mii de dolari fiecare. Un angajat Meta care coordona extinderea a avut o idee creativă pentru compensarea costurilor: folosirea creditului fiscal.

Creditul este menit să stimuleze inovarea prin încurajarea companiilor să abordeze probleme nerezolvate și provocări tehnice. Deși Meta testează diferite configurații fizice pentru rackurile de servere și caută cea mai bună metodă de conectare în rețea a mii de cipuri pentru antrenarea AI, cipurile în sine sunt cunoscute ca fiind funcționale. Ele se află în centrul progresului AI din ultimul deceniu și au transformat Nvidia în cea mai valoroasă companie din lume.

În interiorul Meta au existat îndoieli privind strategia

Unele persoane din departamentul financiar al Meta s-au întrebat dacă tactica ar fi acceptată de IRS, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. IRS a respins încercările altor companii de a solicita creditul pentru „echipamente și tehnologii dovedite și disponibile comercial”.

Compania a solicitat consultanță de la avocați ai mai multor firme, care au indicat un caz relevant din 2021, în care un judecător federal a refuzat unei companii de construcții navale din Indiana facilitatea fiscală pentru cercetare aferentă costului construirii unor noi tipuri de nave. Simpla creare a unui produs nou nu era suficientă; o companie trebuie să identifice componentele specifice ale unui proiect care prezentau incertitudini tehnice și să demonstreze că a folosit experimente științifice pentru a depăși acele incertitudini.

Avocații consultați de Meta au analizat limitele creditului fiscal

Unul dintre avocații consultați de Meta a fost Jeffrey Moeller de la Ivins, Phillips and Barker, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. Moeller a reprezentat producătorul farmaceutic Bayer într-o dispută de 200 de milioane de dolari cu IRS privind creditele fiscale pentru cercetare. Într-un interviu, el nu a dorit să comenteze în mod specific despre Meta. Dar a spus că regulile ar putea permite solicitarea creditului pentru produse dovedite și disponibile comercial, dacă acestea reprezentau materiale necesare pentru rezolvarea incertitudinii unui proiect.

Un alt avocat consultat de Meta, potrivit acestor persoane, a fost Alex Sadler, fost avocat fiscal al Departamentului de Justiție și în prezent partener la Morgan Lewis, care a refuzat solicitarea de a facilita un interviu cu el. La o conferință fiscală din Virginia, desfășurată luna aceasta, Sadler a spus că modelele-pilot reprezintă o „zonă controversată” și că IRS „nu apreciază” situațiile în care companiile caracterizează producția comercială drept cercetare pentru a solicita creditul. IRS contestă folosirea creditului fiscal pentru cercetare în cazul unor „lucruri mari”, a declarat el.

„Ce se întâmplă dacă avem un centru de date de 10 miliarde de dolari care face lucruri interesante, care nu prea au mai fost făcute? Reprezintă întregul cost o cheltuială de cercetare?”, a declarat Sadler.

După câteva luni de deliberări, Meta a făcut pasul. Compania a început să clasifice diferit, în scopuri fiscale, cipurile destinate centrelor de date pentru AI față de cele trimise către centrele de date standard, potrivit a două persoane care cunosc situația.

Meta a economisit 3,9 miliarde de dolari în 2025

Strategia a fost profitabilă. Meta a spus că acest credit fiscal pentru cercetare i-a redus taxele cu 2 miliarde de dolari în 2024 și cu 3,9 miliarde de dolari în 2025. Este o creștere semnificativă față de cele 700 de milioane de dolari raportate de companie în 2023, anul anterior lansării strategiei privind centrele de date. La cel mai înalt nivel al companiei, directorii Meta au păstrat strategia fiscală într-un cerc restrâns, potrivit a două persoane care cunosc discuțiile.

Dar, deoarece IRS era probabil să conteste această nouă și netestată manevră contabilă, compania a trebuit să recunoască riscul într-o declarație financiară intitulată „beneficii fiscale nerecunoscute”. Aceasta reprezintă, în esență, diferența dintre suma plătită de Meta către IRS și suma pe care ar putea să o datoreze dacă autoritățile fiscale îi contestă manevrele. Este un avertisment adresat investitorilor că Meta a făcut un pariu, iar dimensiunea diferenței reflectă probabilitatea de a pierde, potrivit evaluării consultanților fiscali ai unei companii.

De când Meta a început strategia privind creditul fiscal pentru cercetare și AI, suma pusă deoparte pentru acoperirea acestor pariuri fiscale a crescut cu 45%, de la 12,9 miliarde de dolari în urmă cu doi ani la 18,74 miliarde de dolari în prezent. Primul factor menționat în raportarea financiară anuală este reprezentat de „incertitudinile privind creditele noastre fiscale pentru cercetare”.

Alte mari companii tehnologice, inclusiv Apple, Amazon, Alphabet și Microsoft, raportează la rândul lor credite fiscale pentru cercetare de peste 1 miliard de dolari anual. Dar niciuna nu a indicat creditul fiscal pentru cercetare drept un risc în rapoartele financiare adresate investitorilor și nici nu a dezvăluit dacă l-a folosit pentru centre de date destinate inteligenței artificiale.

Experții avertizează asupra riscului unei contestări

„Meta solicită beneficii fiscale de miliarde de dolari despre care propriii contabili le spun investitorilor că riscă să fie anulate de IRS”, a declarat Lisa De Simone, fost consultant fiscal la EY și profesor de contabilitate la facultatea de business a Universității Texas.

„Beneficiile fiscale nerecunoscute reprezintă pur și simplu o măsură contabilă obligatorie a incertitudinii. Sunt o imagine la un anumit moment a stadiului problemelor nerezolvate și reflectă numeroase tipuri diferite de incertitudini”, a declarat Stone, purtătorul de cuvânt al Meta.

O altă problemă nerezolvată pentru Meta privește una dintre cele mai mari dispute din istoria Curții Fiscale a SUA: IRS solicită aproape 16 miliarde de dolari în taxe și penalități pentru profituri despre care susține că firma le-a transferat din Statele Unite în Insulele Cayman.

Experții sunt sceptici privind aplicarea facilității pentru toate cipurile

Experții în credite fiscale au spus că Meta intră din nou pe un teren dificil prin folosirea acestei uriașe facilități fiscale pentru centrele de date. Shawn Marchant, care conduce practica de credite și stimulente la Tanner și a oferit consultanță privind stimulentul pentru cercetare timp de peste un deceniu la EY, a spus că ar fi „sceptic” în privința solicitării lui pentru toate cipurile din toate centrele de date. Shevchuck, consultantul fiscal de la BPM, a propus o situație în care ar putea funcționa: „Dacă ai avea un centru de date pe care îl construiești pentru a vindeca cancerul”.

Meta a refuzat să răspundă întrebărilor despre ce anume face ca centrele sale de date pentru AI să fie experimentale și de ce cipuri și echipamente de calcul în valoare de zeci de miliarde de dolari se califică pentru creditul fiscal pentru cercetare.

Auditorul Meta, EY, a trebuit să aprobe planul. Firma globală de consultanță fiscală și contabilitate s-a numărat printre companiile consultate de Meta încă de la început în legătură cu folosirea creditului fiscal. Ulterior, EY le-a propus și altor companii folosirea creditului pentru cercetare la achiziția de cipuri destinate antrenării AI.

Facilitate pentru inovare sau contabilitate creativă

James Shannon, fost membru al Camerei Reprezentanților din Massachusetts, care a susținut creditul fiscal pentru cercetare în 1981, a spus că măsura fusese concepută pentru a sprijini „forța oamenilor, cunoașterea, informația”, și nu „fabricarea de lucruri”. El s-a declarat surprins să afle că o companie tehnologică ar folosi creditul pentru aprovizionarea centrelor de date pentru AI.

„S-a ajuns mult, mult dincolo de orice și-ar fi putut imagina cineva”, a declarat Shannon. Dacă facilitatea fiscală stimulează inovarea urmărită de el și de alți legislatori rămâne o chestiune de dezbatere. Unele companii par să folosească acest credit pentru cheltuieli pe care le-ar face oricum, potrivit unui studiu publicat anul trecut de economiști de la University of Southern California. Dacă firmele „pur și simplu reclasifică drept cercetare și dezvoltare cheltuieli existente”, au scris cercetătorii, ele primesc facilitățile fiscale „fără să finanțeze în mod semnificativ inovarea”.

Creditul a devenit a doua cea mai costisitoare facilitate fiscală federală pentru companii, după cota redusă aplicată profiturilor offshore. În cea mai recentă estimare, Joint Committee on Taxation din Congres a proiectat că acest credit va costa guvernul 32,1 miliarde de dolari în 2025. Numai Meta ar urma să reprezinte peste o zecime din această sumă, potrivit The New York Times.