Industria locală, între oportunități și blocaje, la dezbaterea „Argument pentru Construcții”. Care sunt soluțiile pentru deblocarea investițiilor și susținerea companiilor?

Deși șantierele funcționează la capacitate maximă sub presiunea fondurilor europene, creșterea taxelor și a costurilor cu forța de muncă și carburanții, scumpirea materialelor, precum și blocajele de plată pun tot mai multe companii din sectorul construcțiilor în dificultate. Toate aceste vulnerabilități, dar și potențialele oportunități din piață au fost dezbătute la prima ediție „Argument pentru Construcții”.

Evenimentul a reunit în cadrul a două paneluri reprezentanți ai organizațiilor reprezentative ale industriei, ai administrației publice și centrale, precum și ai mediului privat. Participanții au analizat și dezbătut problemele curente cu care se confruntă sectorul construcțiilor, posibilele soluții pentru depășirea lor, dar și evoluțiile și inițiativele care se prefigurează în următoarele 12 luni.

Provocări multiple, dar și vești bune

Astfel, un prim subiect abordat a fost cel al presiunii exercitate de finalizarea PNRR și al efectelor generate asupra sectorului construcțiilor. „Anul 2026 a fost un an de presiune formidabilă pentru toate firmele de construcții. (…) Dar când ai cel mai mare program de investiții (PNRR – n.r.), cum a pregătit guvernul României firmele de construcții? Le-a luat facilitățile fiscale și a venit anul trecut cu taxe și impozite mărite. Iar acum începem să constatăm insolvențe, mai multe decât anul trecut. Până la sfârșitul anului, cred că se vor dubla, vor fi peste 3.000”, a explicat Adriana Iftime, director general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

La rândul ei, Adriana Gheorghe, director Serviciul Urbanism și Amenajare Teritoriu din cadrul Primăriei Sectorului 6, a prezentat dificultățile care apar în procesul de autorizare a lucrărilor, o problemă cu cauze multiple, care nu țin doar de constructori. Din perspectiva sa, o soluție ar fi să existe o corelare „între toți actorii care sunt implicați în procesul de avizare: beneficiar, proiectant, administrație publică și instituție avizatoare. Ar trebui cumva să existe o relație între toți și toți să-și respecte partea de lucrare pe care ar trebui s-o facă.”

Există însă și vești bune din piață – Orsolya Mária Kövér, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a anunțat că instituția pe care o reprezintă va iniția în curând „o modificare a Legii locuinței, în care vom defini locuințele la prețuri accesibile, deoarece în legislația românească încă nu există această noțiune”. Secretarul de stat a mai precizat că MDLPA are în plan „un pachet complet de mecanisme de finanțare, pentru că există o nevoie extraordinar de mare în acest sens”, pentru că proiectul se va adresa un segment extins de populație.

România își poate asigura necesarul de materiale de construcții

Perspectiva producătorilor de materiale de construcții a fost prezentată de către Alexandru Olteanu, director comercial Wetterbest, care a argumentat că România este foarte aproape de a-și asigura autosuficiența în acest domeniu. „90% din tot ce înseamnă țiglă metalică, tablă cutată, profile ușoare pentru construcții, panouri sandwich este produs în România. Este adevărat, cu materiale poate din afară, dar una peste alta, ca produs finit, valoarea adăugată rămâne în țară.”

Perspectiva a fost nuanțată de Cosmin Răileanu, fondator și CEO Depozit Virtual, care a explicat că industria din România produce materiale de construcții voluminoase, pentru care costul de transport este o componentă importantă. Răileanu a avertizat însă că „Producătorii, din cauza contextului, sunt forțați de marii retaileri sau de marii constructori să realizeze produse sub o anumită calitate, pentru ca să mărească marja de profitabilitate și să scadă costurile de achiziție.”

Finanțarea, element vital pentru dezvoltarea sectorului

Componenta de finanțare, devenită critică în condițiile reducerii afluxului de fonduri europene și creșterii procentului de cofinanțare, a fost analizată de către Luca Rogojanu, director general adjunct Garanti BBVA România. Potrivit acestuia, „cel mai important din partea băncii este să înțeleagă fluxurile reale de lichiditate ale firmelor de construcții”.

Aspectul finanțării a fost detaliat și de Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. „Avem în programul național de consolidare aproape două miliarde de lei pentru 77 de imobile. Avem deja șase contracte terminate, cinci sunt în lucru și mai avem sume alocate și din bugetul local”, a precizat Munteanu.

Românii manifestă un interes în creștere pentru eficiența energetică

Subiectul eficienței energetice în construcții a fost prezentat prin două abordări complementare. Florin Stănescu, reprezentantul companiei Robert Bosch, a precizat că „românii au început să fie din ce în ce mai atenți la componenta sistemelor eficiente” de încălzire. Pe de altă parte, „și dezvoltatorii încearcă să vină cu unele avantaje, precum pompe de căldură, încălzire în pardoseală sau alte soluții care să asigure costuri de întreținere aproape de zero.”

La rândul său, Andrei Botiș, președintele Romanian Green Building Council, a explicat că, la nivel local, „cererea de locuințe verzi se află într-o continuă creștere”. În opinia sa, evoluția a fost impulsionată de adoptarea standardelor nZEB în legislația națională. „Unde stăm mai puțin bine sau chiar deficitar este pe partea de execuție”, a punctat Botiș.

Proiectele de infrastructură, o eternă provocare

Subiectul lucrărilor de infrastructură a fost analizat de către Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a prezentat stadiul principalelor proiecte derulate. Dincolo de termenele de deschidere, Șerbănescu a precizat că, în privința costurilor de întreținere ale unei rețele rutiere în extindere rapidă, va trebui „să ne dăm seama cât este necesar să construim și cât devine deja sufocant, nu numai pentru CNAIR, ci pentru tot ce înseamnă economia românească”.

Tot despre infrastructură, dar la nivelul unei administrații publice locale, a vorbit și Viorel Giura, director executiv adjunct în cadrul Direcției Planificare Investiții și Urmărire Contracte de la Primăria Sectorului 6. Acesta a evidențiat o problemă comună tuturor orașelor mari din țară: „A doua parte sensibilă a infrastructurii este cea a parcărilor. Și noi, ca toate celelalte sectoare, avem un deficit major de parcări. La ora actuală vorbim despre aproximativ 198.000 de vehicule fiscalizate în Sectorul 6 și despre aproximativ 50.000 de locuri de parcare”

O altă provocare specifică Bucureștiului a fost prezentată de George Dițu, director Direcția investiții în cadrul Primăriei Sectorului 5. În opinia sa, la nivelul Primăriei Capitalei nu există „o gândire integrată pe apă-canal sau pe partea de rețelistică”. Exemplele date în acest sens sunt proiectul Autostrăzii A0, care „nu are nicio descărcare, nicăieri”, cel al drumului Expres Craiova „care este în permanență aglomerat” și nu în ultimul rând situația parcărilor, care nu avansează pentru că „suprafețele au rămas la fel”.

Un eveniment marca „Argument pentru România”

Dezbaterea „Argument pentru Construcții” a fost al doilea eveniment organizat anul acesta de către platforma „Argument pentru România”. Concepută pentru a găzdui dezbateri strategice pe subiecte de actualitate și interes la nivel național, platforma reunește decidenți, experți, lideri din mediul de afaceri și societatea civilă pentru a construi argumente reale pentru politici publice mai bune. Suita de evenimente organizate abordează temele care definesc viitorul României – sănătatea, piața de capital, inteligența artificială, pensiile și asigurările, industria, modernizarea statului și siguranța socială –, dincolo de discursuri conjuncturale, cu accent pe impact, responsabilitate și soluții.

Ediția din acest an a evenimentului „Argument pentru Construcții” a fost organizată cu sprijinul partenerilor: Straco Holding, Terra Gaz Construct, Construcții Erbașu, Garanti BBVA, Vego, Consitrans, Electrogrup, Flaros, Electromagnetica și Atrium Imobiliare.