Deficitul bugetar scade la 3,81% din PIB în trimestrul III, sub nivelul programat. Ministerul Finanțelor raportează investiții publice majore și cheltuieli reduse

Deficitul bugetar scade la 3,81% din PIB în trimestrul III, sub nivelul programat. Ministerul Finanțelor raportează investiții publice majore și cheltuieli reduse
Deficitul bugetar scade la 3,81% din PIB la nouă luni, sub nivelul programat. Ministerul Finanțelor raportează investiții publice majore și cheltuieli reduse. Foto: Magnific
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul III dijn acest an, care indică un deficit sub nivelul programat. Datele oficiale arată o creștere cu 48,6% a investițiilor și o reducere a ponderii cheltuielilor de funcționare în Produsul Intern Brut.

În perioada iulie-septembrie 2026, deficitul bugetului general consolidat s-a situat la 37,27 miliarde de lei, reprezentând 1,81% din PIB. Nivelul este cu 4,11 miliarde de lei sub cel programat pentru acest trimestru.

Față de perioada similară din 2025, deficitul trimestrial a crescut cu 4,6 miliarde de lei, evoluție determinată de cheltuielile pentru investiții și de costul datoriei publice. Cumulat pe primele nouă luni, deficitul s-a redus la 78,30 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Ținta de deficit pentru 2026 rămâne la 6,2% din PIB, conform rectificării bugetare aprobate la 30 octombrie.

Investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei în trimestrul al treilea, ajungând la 2,33% din PIB, comparativ cu 32,2 miliarde de lei în 2025. Această creștere de 15,6 miliarde de lei reflectă un avans generat majoritar de absorbția fondurilor europene.

Încasările din TVA și fondurile europene susțin veniturile

Veniturile bugetului general consolidat au urcat cu 15,2% în perioada de referință, însumând 180,17 miliarde de lei în trimestrul III, cu 0,4% peste programul trimestrial. Veniturile fiscale au avansat cu 12,4%, la 92,31 miliarde de lei. Cea mai mare contribuție a provenit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 24,4%, evoluție influențată și de majorarea cotei standard de la 19% la 21%.

Impozitul pe profit a adus la buget 11,16 miliarde de lei, marcând un avans de 6,3%. Contribuțiile sociale au totalizat 54,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,2%, dar s-au situat sub nivelul programat din cauza dinamicii fondului de salarii. Încasările din accize au scăzut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei.

Plăți record pentru proiectele PNRR și programele europene

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene au atins 23,81 miliarde de lei în trimestrul III, cu 68,6% peste nivelul din 2025. Proiectele din granturi PNRR au generat plăți cu 137,6% mai mari, aducând un plus de 7,52 miliarde de lei. Distinct, instrumentul european pentru apărare SAFE a cumulat plăți de 6,34 miliarde de lei.

Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut la rândul lor cu 87,6%, ajungând la 18,66 miliarde de lei. În primele nouă luni ale anului, investițiile au depășit 107,77 miliarde de lei, iar aproximativ 65,6% din aceste sume au fost finanțate prin fonduri europene.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Sursa foto: Facebook
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Sursa foto: Facebool

Dobânzile și investițiile majorează cheltuielile totale

Cheltuielile totale din trimestrul III au atins 217,45 miliarde de lei, în creștere cu 15% față de aceeași perioadă din 2025. Avansul de 28,3 miliarde de lei a fost generat integral de investiții, dobânzi și operaționalizarea instrumentului SAFE. Cheltuielile cu dobânzile au urcat cu 44,5%, la 21,26 miliarde de lei.

În contrast, cheltuielile de funcționare, care includ personalul, asistența socială și bunurile și serviciile, au crescut cu doar 1,8%, situându-se sub rata inflației. Ponderea acestora s-a redus de la 6,7% la 6,3% din PIB. Cheltuielile de personal au înregistrat o scădere de 2,6%, coborând la 40,13 miliarde de lei, pe fondul măsurilor aplicate din a doua jumătate a anului trecut.

Atingerea țintei depinde de banii din PNRR

Respectarea traiectoriei de reducere a deficitului la finalul anului 2026 este condiționată de sumele rămase de încasat din PNRR. Este vorba despre cererile de plată numărul 5 și 6, aflate în evaluare la Comisia Europeană, a căror componentă de grant însumează 4,23 miliarde de euro.

„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

0 comentarii