Datele Comisiei Europene și ale USDA arată un potențial salt important al producției interne. Tendința se vede și la nivel european, unde mai multe state își măresc suprafețele destinate soiei. Interesul este alimentat și de cererea constantă pentru soia nemodificată genetic, folosită în hrană și furaje.
Suprafața cultivată crește, iar producția poate avansa cu peste 60%
Fermierii români ar putea cultiva soia pe aproximativ 135.000 de hectare în 2026/2027. Suprafața ar fi cu peste 7% mai mare față de anul anterior. În același timp, producția este estimată la 266.000 de tone. Nivelul ar însemna o creștere de 61% comparativ cu sezonul precedent. În 2025/2026, România a obținut doar 165.000 de tone, un rezultat considerat foarte slab. Recuperarea vine după un an dificil, marcat de randamente scăzute și presiuni în piață. Pentru noul sezon, perspectivele sunt mai bune, iar fermierii par dispuși să își asume extinderea culturii.
Soia câștigă teren în fața altor culturi, precum grâul sau sfecla de zahăr. Motivul principal ține de profitabilitate. Chiar dacă grâul a avut producții bune în sezonul 2025/2026, mulți cultivatori au închis anul pe pierdere. Concurența puternică din piață a împins prețurile în jos. În paralel, costurile cu îngrășămintele au crescut, inclusiv pe fondul aplicării CBAM din ianuarie 2026. În cazul soiei, cheltuielile cu sunt mai reduse. Planta fixează azotul în sol și depinde mai puțin de îngrășăminte sintetice. Avantajul economic este completat de cererea internă solidă pentru soia nemodificată genetic. Produsul este căutat atât în industria furajelor, cât și în sectorul alimentar. Un rol important îl au și schemele europene de sprijin pentru culturile fixatoare de azot. Subvențiile oferă fermierilor un stimulent clar pentru extinderea suprafețelor cultivate.
Europa speră la producții mai bune de soia
Tendința nu este vizibilă doar în România. La nivel european, producția de soia ar putea crește cu peste 5% față de sezonul anterior. Avansul ar urma să fie susținut de extinderea suprafețelor recoltate și de o revenire a randamentelor. Franța și România sunt printre statele care pot susține cel mai puternic ritmul de creștere. Potrivit USDA, suprafața recoltată la nivel european ar putea urca cu aproximativ 3%. Totuși, nivelul total ar rămâne sub cel din 2024/2025. Chiar și așa, producțiile ar avea loc să se refacă după slăbiciunile din 2025/2026. Condițiile de început de primăvară au fost, în general, favorabile și uscate. Există însă și riscuri meteorologice. Topirea rapidă a zăpezii din Europa de Est poate provoca scurgeri de apă și inundații temporare. În vestul și sud-vestul continentului, solul a rămas puternic saturat după furtunile din februarie și martie. O ploaie de primăvară ar putea îngreuna lucrările din câmp.
Producția crește, însă procesarea rămâne modestă
România se numără printre principalii producători europeni de soia, alături de Italia, Franța, Croația și Ungaria. Cu toate acestea, sectorul local de procesare nu are forța marilor piețe din vestul Europei. Cei mai importanți procesatori din Uniunea Europeană rămân Germania, Spania și Olanda. Pentru actualul an comercial, Olanda, Italia și Franța estimează creșteri ușoare ale procesării. În Portugalia și Grecia sunt așteptate scăderi. Piețele din Spania și Germania ar urma să rămână stabile. La nivel european, volumele de soia procesată ar putea coborî ușor. Motivul ține de marjele mai puțin competitive față de alte oleaginoase, potrivit Economica.
Soia pare însă pregătită să își recâștige locul în fermele românești.
Pentru mulți producători, cultura oferă un echilibru mai bun între costuri, randament și cererea din piață.