30.670 de firme au fost radiate în patru luni. Când companiile mari amână investiții, firmele mici ajung să închidă definitiv

Datele ONRC arată că 30.670 de firme au fost radiate la nivel național în primele patru luni din 2026. Creșterea este de 6,27% față de aceeași perioadă din anul anterior. Cifra nu vorbește despre insolvențe, unde firma mai poate încerca o redresare. Vorbește despre ieșiri definitive din registrul comercial.

Această diferență este importantă. Insolvența poate prelungi viața unei companii, chiar dacă o face într-un regim dificil. Radierea marchează, de regulă, finalul juridic al unei firme. Uneori, antreprenorul continuă sub altă formă, de exemplu ca PFA. Alteori, renunță complet.

În spatele acestor radieri se vede o presiune mai amplă pe economia mică. Companiile mari pot tăia bugete, pot opri un proiect sau pot amâna o investiție. Firmele mici nu au mereu acest lux. Când scad vânzările, cresc costurile și întârzie încasările, marja de manevră se îngustează rapid.

Radierea nu este insolvență

Radierea unei firme nu trebuie confundată cu insolvența. Insolvența presupune o procedură prin care o companie își poate reorganiza activitatea sau își poate lichida activele. Radierea marchează dispariția firmei din evidențele Registrului Comerțului.

De aceea, cifra de peste 30.000 de radieri are altă greutate. Nu arată doar companii aflate în dificultate, ci companii care au ieșit din circuitul economic. Pentru unele, decizia poate fi administrativă. Pentru altele, este consecința directă a lipsei de resurse.

În economie, asemenea ieșiri contează. O firmă radiată nu mai angajează, nu mai plătește taxe și nu mai cumpără servicii de la alți furnizori. Chiar dacă era mică, ea făcea parte dintr-un circuit local.

Când fenomenul se repetă la scară mare, efectul devine vizibil. Nu dispare doar o firmă, ci dispare și o bucată din densitatea antreprenorială a economiei.

Firmele mici nu au multe frâne de urgență

O companie mare poate traversa un an prost prin amânarea unor investiții. Poate reduce cheltuieli de marketing, poate opri extinderi și poate renegocia contracte. Are acces la bănci, consultanți, capital intern și rezerve.

O firmă mică funcționează diferit. Depinde de vânzările curente, de lichiditatea zilnică și de încasările de la clienți. Dacă apar două sau trei șocuri simultan, spațiul de apărare se reduce.

Sondajul IMM România arată exact această presiune. 67% dintre antreprenori indică majorarea costurilor materiilor prime și serviciilor folosite în activitate. 64,6% reclamă creșterea prețului combustibililor și gazelor naturale, iar 62,2% spun că se confruntă cu scăderea vânzărilor.

Asta înseamnă că problema nu vine dintr-o singură direcție. Costurile cresc, cererea scade, iar energia și combustibilii apasă simultan pe firme. Pentru un IMM, această combinație poate deveni imposibil de susținut.

Aproape toate firmele reclamă dificultăți

Florin Jianu, președintele IMM România, spune că presiunea este aproape generalizată. „Din analiza IMM România a rezultat că doar 1,9% dintre firme nu întâmpină dificultăți, adică mai puțin decât eroarea statistică de plus/minus 3%.”

Declarația este importantă pentru că arată că dificultățile nu mai sunt izolate. Nu vorbim doar despre firme prost administrate sau despre sectoare marginale. Vorbim despre un mediu de afaceri în care aproape toate companiile mici și mijlocii resimt o formă de presiune.

Jianu explică și sursa acestor probleme. „Restul de 98,1% întâmpină dificultăți într-o măsură mai mare sau mai mică, dificultăți determinate de scăderea vânzărilor, creșterea costurilor cu materiile prime, combustibilul și energia.”

Aceste trei presiuni lovesc exact în zonele esențiale ale unei firme mici. Scăderea vânzărilor reduce veniturile. Costurile mai mari comprimă marja. Energia și combustibilul ridică prețul fiecărui produs sau serviciu livrat.

Când scad vânzările, dispare oxigenul

Scăderea vânzărilor este una dintre cele mai periculoase probleme pentru firmele mici. O companie mare poate absorbi temporar volume mai mici. O microîntreprindere poate ajunge imediat la limita cash-flow-ului.

Sondajul IMM România arată că 55,5% dintre antreprenori spun că majorarea TVA a redus volumul serviciilor sau produselor vândute. 42,7% au crescut prețurile cu valoarea majorării TVA. Alți 34,1% se confruntă cu întârzieri la încasări din cauza lipsei de lichidități a partenerilor.

Când vânzările scad, iar încasările întârzie, firma nu mai are din ce finanța activitatea curentă. Salariile, chiria, utilitățile și taxele rămân însă de plată. În acel moment, antreprenorul nu mai discută despre dezvoltare, ci despre supraviețuire.

Aici apare diferența față de companiile mari. Ele pot opri proiecte viitoare. Firmele mici ajung să închidă activitatea prezentă.

Contextul macro apasă pe deciziile mici

Radierea firmelor vine într-un context economic deteriorat. Așteptările privind creșterea economică au scăzut, iar riscul de recesiune este mai mare. Pentru firmele mici, acest context se traduce prin clienți mai prudenți și costuri mai greu de controlat.

Adrian Codîrlașu a descris această deteriorare prin prisma aversiunii la risc. „Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât și interni, leul s-a depreciat, depășind media anticipațiilor atât pentru orizontul de 6 luni, cât și pentru cel de 12 luni.”

El a legat această evoluție și de riscul de recesiune. „De asemenea, anticipațiile privind creșterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi consistente, iar riscul de recesiune în anul 2026 a crescut substanțial”, spune Codîrlașu.

Pentru o firmă mică, riscul macro nu este abstract. Se vede în prețuri, dobânzi, curs valutar și în comportamentul clienților. Dacă oamenii cumpără mai puțin, multe afaceri locale simt imediat.

Pentru prima dată, apare intenția de radiere

Unul dintre cele mai puternice semnale din declarația lui Florin Jianu este legat de intenția firmelor de a se închide. Nu mai vorbim doar despre dificultăți, investiții amânate sau personal redus. Vorbim despre antreprenori care spun direct că iau în calcul radierea.

„În măsurătoarea noastră apare pentru prima oară intenția firmelor de a se închide, de a se radia, un lucru pe care mărturisim că nu l-am mai văzut în trecut, adică declarații voluntare și intenții asumate de a-și închide afacerile”, spune Florin Jianu.

Aceasta este diferența dintre presiune și capitulare. O firmă poate trece printr-o perioadă dificilă și poate reduce costuri. Dar atunci când antreprenorul asumă public intenția de a închide, semnalul devine mult mai grav.

Nu toate aceste intenții se vor transforma automat în radieri. Unele firme pot fi salvate prin comenzi noi, finanțare sau măsuri fiscale. Dar faptul că intenția apare în sondaj arată cât de subțire a devenit marja de rezistență.

Devalorizarea leului lovește direct costurile

Un alt semnal din sondajul IMM România privește efectul devalorizării leului. 77,7% dintre antreprenori spun că aceasta a dus la creșterea costurilor de producție sau de prestare a serviciilor. 42,7% indică scăderea volumului producției sau serviciilor prestate.

Pentru multe firme mici, cursul valutar contează chiar dacă nu exportă sau nu importă direct. Materiile prime, combustibilii, chiriile, echipamentele și unele servicii sunt influențate de euro. Astfel, slăbirea leului intră în costuri pe mai multe canale.

Mai grav, 23,2% dintre antreprenori spun că vor trebui să disponibilizeze o parte dintre salariați. 6,6% afirmă că devalorizarea va avea ca rezultat închiderea întreprinderii. Este exact zona în care presiunea economică se transformă în ieșire din piață.

Radierea nu apare peste noapte. Ea vine după luni în care costurile devin mai greu de susținut. La final, antreprenorul decide că firma nu mai are sens economic.

Investițiile dispar primele

Când firmele mici intră sub presiune, investițiile sunt printre primele tăiate. Sondajul IMM România arată că 41,1% dintre antreprenori indică lipsa resurselor financiare pentru investiții. În plus, 28,4% spun că au oprit sau au renunțat la investiții din cauza majorării TVA.

Această cifră este importantă. Înainte ca o firmă să se închidă, ea încetează de obicei să mai crească. Nu mai cumpără utilaje, nu mai angajează și nu mai dezvoltă servicii noi.

În cazul salariului minim, presiunea se vede la fel. 31,8% dintre respondenți spun că majorarea salariului minim la 4.325 lei ar duce la oprirea sau renunțarea la investiții. 35,5% indică reducerea personalului, iar 8,5% menționează închiderea firmei.

Birocrația devine cost fix

Pentru microîntreprinderi, problema nu este doar fiscală. Este și administrativă. În sondajul IMM România, 59,9% dintre antreprenori cer debirocratizarea și simplificarea obligațiilor de raportare și conformare.

Această solicitare este pe primul loc între măsurile cerute pentru susținerea microîntreprinderilor. Ea arată că povara de conformare a devenit o problemă de competitivitate. Pentru o firmă mică, timpul pierdut cu raportări înseamnă bani pierduți.

Birocrația este suportabilă pentru o companie mare, care are departamente interne. Pentru o firmă mică, ea se transformă în cost fix. Contabilitatea, raportările, controalele și schimbările legislative apasă direct pe antreprenor.

Soluțiile sunt la îndemâna Guvernului

Florin Jianu spune că soluțiile nu țin doar de constatarea problemelor. Ele trebuie să vină din politici publice care să oprească deteriorarea mediului antreprenorial și să ofere firmelor mici instrumente de rezistență.

„Soluțiile sunt însă la îndemâna noului Guvern, soluții care să salveze firmele, să introducă instrumente de garantare, să reducă taxele și impozitele și să aibă în prim-plan interesul IMM-urilor”, afirmă Jianu.

Această direcție se potrivește cu așteptările exprimate în sondajul IMM România. Antreprenorii cer reducerea impozitării pe muncă, reducerea impozitului pe dividende, reducerea cheltuielilor bugetare și reducerea TVA. Cer și fonduri europene, investiții în infrastructură și simplificarea raportărilor.

Fondurile europene pot opri o parte din ieșiri

Una dintre soluțiile indicate de mediul antreprenorial este accesul la finanțare. În sondajul IMM România, 53,1% dintre respondenți cer granturi din fonduri europene pentru IMM-uri. 43,4% cer finanțări pentru digitalizare, internaționalizare și retehnologizare.

Fondurile europene nu pot salva orice firmă. Nu pot înlocui cererea din piață și nici nu pot repara un model de business slab. Dar pot susține firmele care au proiecte viabile și care au nevoie de capital pentru a trece la un nivel superior.

Pentru România, problema nu este doar să atragă bani europeni. Problema este să îi ducă rapid către firmele care pot supraviețui, investi și angaja.

De la SRL la PFA sau ieșire completă

Nu toate radierile înseamnă dispariția totală a activității economice. Uneori, antreprenorul renunță la SRL și continuă ca PFA. Alteori, restructurează activitatea într-o formă mai simplă și mai ieftină administrativ.

Această mutare poate fi rațională pentru activități mici, bazate pe muncă individuală. Dacă firma nu mai are angajați, nu mai face investiții și are venituri reduse, SRL-ul poate deveni prea costisitor. PFA-ul poate părea o soluție mai ușor de administrat.

Radierea a 30.670 de firme în patru luni nu înseamnă doar sfârșitul unor afaceri. Înseamnă și un avertisment. Când economia mică nu mai are spațiu de manevră, ea nu mai amână. Se închide.