Fondurile de acțiuni atrag tot mai mulți români. Horia Gustă: „Câtă vreme inflația rămâne la niveluri ridicate, oamenii vor căuta active care să le conserve puterea de cumpărare”

Fondurile de investiții distribuite local au devenit anul acesta o opțiune tot mai atractivă pentru români. În primele șapte luni, activele nete ale celor 291 de fonduri deschise și închise, locale și străine au urcat cu peste 30%, la 81,7 miliarde de lei.

Din valoarea totală, mai mult de jumătate – 59%, respectiv 48,3 miliarde – au reprezantat-o fondurile deschise locale, care avansaseră până în iulie cu 31,9%. Cele deschise străine distribuite în România ajunseseră la acel moment la 3,9 miliarde (+49,5%), în timp ce cele de investiții alternative la 29,5 miliarde (+25,8%), potrivit datelor furnizate de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF) din România.

De ce câștigă teren fondurile de acțiuni

În iulie, intrările nete în fondurile deschise locale au fost de 1,6 miliarde. Dintre acestea, cele de acțiuni au avut cel mai mare aport, cu 1,11 miliarde, cea mai mare subscriere din iulie 2025. De altfel, cu excepția lunii ianuarie, când majoritatea fondurilor au înregistrat ieșiri, cele de acțiuni au avut cele mai mari subscrieri, iar traiectoria a fost constant crescătoare.

Evoluția demonstrează clar că românii sunt tot mai interesați să investească în acțiuni și mai puțin în instrumentele cu venit fix. Este o schimbare importantă, cauzată de mai mulți factori. Iar primul dintre ei este inflația, argumentează Horia Gustă, președintele  AAF. „Inflație a existat și înainte, de 1-2-3%, dar nu se simțea. La o rată de 10% – sau chiar mai mult, cât a fost în mai –, este clar că trebuie să reacționezi. Pentru că, din 1.000 de lei, la o rată a inflației de 10% înseamnă că 100 de lei se pierd dacă nu faci ceva cu propriile active financiare.”

Un alt factor care a contribuit la creșterea interesului investitorilor români pentru fondurile de acțiuni, dar nu numai, este debirocratizarea sistemului de impozitare, prin reținerea la sursă. „Când un investitor răscumpără și marchează un câștig, impozitul este reținut direct de către administrator și virat la buget până pe 25 ale lunii următoare. Astfel, investitorul nu mai este obligat să depună Declarația Unică în luna mai a anului următor pentru acel câștig. Cu excepția cazului în care veniturile totale depășesc plafoanele prevăzute. Pentru volume de câștig sub aceste plafoane, nu mai există nicio obligație declarativă. Și chiar dacă reținerea la sursă a venit la pachet cu imposibilitatea compensării pierderilor, beneficiul debirocratizării rămâne substanțial”, susține Horia Gustă.

Investitorii caută randamente care să depășească rata inflației

Efectele sunt vizibile nu numai în evoluția activelor, ci și a numărului de investitori noi. Din decembrie 2025 și până în iulie anul acesta, afluxul net a fost de aproape 260 de mii (+23,6%). Numai în iunie s-au adăugat aproximativ 34.500 de investitori noi, iar în iulie peste 38.000.

Și, din nou, fondurile de acțiuni au avut cea mai mare contribuție, de aproape 76.400 de investitori (+32,5%). Este mai mult decât dublul valorii înregistrate de cele de obligațiuni și instrumente cu venit fix (aproximativ 35.500, +9%). Acestea rămân însă pe primul loc, cu un total de 430.724 de investitori, respectiv cu aproape 120.000 mai mulți decât fondurile de acțiuni. Însă, raportat la valoarea totală a activelor nete, diferența este tot mai mică: 18,07 miliarde de lei (obligațiunile) vs 17,46 miliarde (acțiunile). Iar ritmul de creștere al celor din urmă este net superior.

„Semnalul este clar – investitorii caută randamente care să depășească rata inflației. Dacă inflația este în jur de 10%, iar instrumentele cu venit fix oferă 6-8%, diferența negativă persistă. Este firesc ca oamenii să se întrebe de ce să rămână exclusiv pe obligațiuni și să nu aloce capital și către fonduri de acțiuni”, explică președintele AAF. Cu precizarea că plasamentele în acțiuni nu sunt potrivite pentru oricine, din cauza volatilității.

Nu are sens să încerci să „sincronizezi piața”

Este un avertisment necesar în contextul în care Bursa de Valori București (BVB) a ieșit în ultimele săptămâni de pe traiectoria constant ascendentă. Dar și în condițiile în care mulți dintre investitorii în fonduri nou-intrați nu au experiența unor corecții majore.

Este un risc supraevaluat, consideră Horia Gustă. „Administratorii promovează consecvent conceptul de investiție recurentă, lunară. Investind lunar, prinzi și momentele de maxim și pe cele de scădere ale pieței. Nu are sens să încerci să «sincronizezi piața», cumpărând doar la minime sau vânzând la maxime. Scopul este acumularea continuă de active. Dacă investești o sumă constantă lună de lună, fie că sunt 100 de lei, fie 100 de euro, dispersezi riscul și construiești un obicei financiar sănătos pe termen lung. Când privești performanța pe un orizont de 3 sau 5 ani, volatilitatea punctuală este absorbită, iar rezultatele arată foarte bine. Aceasta este mentalitatea pe care încercăm să o consolidăm în rândul publicului.”

Pe de altă parte, în „tiparul clasic”, când piețele de acțiuni înregistrează o corecție, capitalul migrează către instrumente cu venit fix. Totuși, în ultimii ani această corelație tradițională a fost adesea atipică – au crescut simultan și randamentele obligațiunilor, și cotațiile acțiunilor.

De ce câștigă ETF-urile „adepți”

Revenind la interesul în creștere al românilor pentru acțiuni, ETF-urile pot fi considerate un studiu de caz elocvent în acest sens.

Potrivit interlocutorului nostru, fondurile deschise de investiții listate beneficiază din start de mai multe avantaje. Iar primul dintre acestea este vizibilitatea sporită dată de raportările zilnice ale bursei. Acest lucru le asigură o granularitate mai mare a informației publice, față de fondurile nelistate, unde se comunică doar valoarea unității de fond.

Un alt avantaj este dat de faptul că oferta s-a diversificat rapid. De la un singur ETF disponibil în urmă cu câțiva ani, s-a ajuns la 10 produse listate la BVB. În 2025, cinci noi astfel de instrumente au intrat pe BVB, iar anul acesta s-au adăugat pe listă încă două.

Nu în ultimul rând, este vorba de structura ETF-urilor, care diferă substanțial de cea a unui fond clasic diversificat. „Un fond deschis tradițional are limite clare de deținere per emitent, în general de maximum 5-10% din activ. În schimb, un ETF care replică indicele BET, de exemplu, poate aloca ponderi mari companiilor de top. De asemenea, diferă canalul de acces – ETF-ul se tranzacționează pe bursă prin intermediul unui broker, în timp ce unitățile unui fond deschis clasic se achiziționează direct de la administrator sau prin rețelele de distribuție partenere”, specifică președintele AAF.

2 milioane de investitori în 2028

Diferența dintre fondurile de acțiuni și cele de obligațiuni și instrumente cu venit fix rămâne mare din punct de vedere al numărului de investitori. Dar scade rapid în ceea ce privește valoarea activelor administrate. Din perspectiva lui Horia Gustă, evoluția depinde de contextul macroeconomic și politic: stabilitatea guvernamentală, deciziile agențiilor de rating – precum evaluarea S&P pentru România, unde menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor este critică – și gestionarea deficitului bugetar odată cu finalizarea fondurilor din PNRR.

„Câtă vreme inflația rămâne la niveluri ridicate, oamenii vor căuta active care să le conserve puterea de cumpărare, orientându-se către acțiuni și fonduri de acțiuni. Rămâne însă de văzut și cum vor evolua evaluările companiilor de la BVB. Multe dintre ele au depășit multiplii de preț/câștig (PER) de 10x, nemaifiind acțiuni strict „ieftine”. Ceea ce impune o susținere corespunzătoare prin profitabilitate operațională”, concluzionează Horia Gustă.

În ceea ce privește evoluția numărului total de investitori în fonduri, atingerea pragului de 2 milioane, de la cei aproximativ 1.449.000 existenți în prezent, ar fi posibilă, teoretic, în 2028, dacă se menține ritmul actual. Atingerea pragului nu va depinde însă doar de evoluția inflației, ci și de disciplina cu care noii intrați vor ști să traverseze primele corecții serioase ale bursei.