BCE se pregătește să majoreze dobânda la 2,5%. Inflația energetică pune sub semnul întrebării eficiența deciziei

Consiliul guvernatorilor BCE se reunește joi, 10 septembrie. Investitorii anticipează o majorare de 0,25 puncte procentuale. Dobânda pentru facilitatea de depozit ar urca astfel de la 2,25% la 2,5%. Aceasta este a doua majorare din ultimele trei luni, după ce BCE a majorat dobânda în 11 iunie, pentru prima dată în aproape trei ani. Rata pentru depozite a crescut atunci de la 2% la 2,25%. Decizia a venit după șocul energetic provocat de războiul din Iran.

Dobânzile au fost menținute în iulie. Președinta BCE, Christine Lagarde, a indicat însă că o nouă intervenție ar putea deveni necesară în septembrie.  Datele din august au consolidat aceste așteptări. Inflația anuală din zona euro a ajuns la 3,3%, față de 2,9% în iulie. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2023 și depășește ținta BCE, de 2%.

Energia a fost principalul motor al scumpirilor. Inflația produselor energetice a urcat de la 10,3% în iulie la 14,3% în august. Creșterea reflectă scumpirea petrolului și a gazelor, pe fondul războiului și al blocării Strâmtorii Ormuz.

Inflația de bază a scăzut

Dincolo de rata generală, presiunile inflaționiste interne par să se atenueze. Inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a coborât de la 2,5% la 2,4%.

Inflația serviciilor a scăzut, la rândul său, de la 3,3% la 3%. Această componentă este urmărită atent deoarece reflectă mai bine evoluția salariilor și a cererii interne. Datele arată că energia scumpă nu s-a transmis încă puternic către celelalte prețuri. Așa-numitele efecte secundare apar atunci când costurile energetice produc majorări salariale și scumpiri generalizate. Absența acestora reprezintă principalul argument împotriva unei noi creșteri a dobânzilor.

O analiză realizată de economiștii BCE estimează că factorii negativi din oferta de energie au explicat aproximativ 90% din creșterea inflației energetice între ianuarie și mai. Cererea și stimulentele bugetare au avut un rol redus. Situația diferă astfel de valul inflaționist din 2021-2022. Atunci s-au suprapus blocajele de aprovizionare, revenirea rapidă a cererii după pandemie, energia scumpă și politicile fiscale stimulative. BCE a răspuns prin majorări repetate și puternice ale dobânzilor.

Aceeași dobândă pentru inflații diferite

Problema este complicată și de diferențele dintre state. Inflația din august a ajuns la 4,5% în Spania. Germania a raportat 2,9%, iar Franța 2,7%. Cele trei economii sunt afectate diferit, dar folosesc aceeași monedă și aceeași dobândă de politică monetară, conform Euronews.

Economia zonei euro s-a dovedit mai rezistentă decât se estima. Analiștii ING explică evoluția prin stimulentele bugetare și dificultățile mai mari întâmpinate de concurenții asiatici din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz. ING descrie posibila decizie drept o majorare “de asigurare”. Chiar și la 2,5%, dobânda s-ar afla în intervalul considerat neutru de BCE. O continuare a majorărilor ar însemna trecerea către o politică monetară restrictivă.

Cursul euro complică decizia

BCE trebuie să urmărească și deciziile celorlalte bănci centrale. Rezerva Federală a Statelor Unite se va reuni în 15 și 16 septembrie. Piețele estimează o probabilitate de aproximativ 60% pentru o majorare a dobânzii americane. Dacă Rezerva Federală ar majora dobânda, iar BCE ar păstra-o neschimbată, dolarul s-ar putea aprecia față de euro. O monedă europeană mai slabă sprijină exporturile, dar scumpește importurile. Petrolul și gazele sunt tranzacționate în principal în dolari. Aceasta este dilema BCE. Majorarea dobânzilor poate limita propagarea inflației și poate susține euro. Nu poate însă reduce direct prețul petrolului sau redeschide Strâmtoarea Ormuz.

În același timp, creditul mai scump reduce consumul și investițiile. BCE riscă astfel să retragă sprijinul unei economii care încă are nevoie de creștere, pentru a combate o inflație provocată în principal de factori asupra cărora nu are control.