Exclusiv. Gabriel Biriș: „Pe partea de reduceri de cheltuieli ale statului, nu prea sunt reforme. Nu vedem un interes pentru shimbarea reală”

România a intrat în anul 2026 sub semnul unei reforme fiscale de amploare, cu un pachet de măsuri menit să accelereze consolidarea bugetară. Măsurile adoptate pun însă o presiune fără precedent pe umerii antreprenorilor și ai cetățenilor de rând. Dacă anul trecut a fost unul al dezbaterilor și al incertitudinii, primele luni din 2026 au confirmat deja direcția clară: taxarea capitalului și a proprietății a devenit noua prioritate a statului. Iar mărirea TVA-ului, a impozitelor pe dividende și proprietăți imobiliare se fac deja resimțite.

A fost creșterea de taxe prea bruscă?

„Nu se putea altfel. Altfel eram într-o situație foarte periculoasă de downgrade și blocare a fondurilor europene ceea ce ar fi dus și la convulsii sociale”, susține Gabriel Biriș, expert în fiscalitate.

Problema principală a creșterilor menționate nu sunt ele per se, ci faptul că ele coincid cu alte crize economice, consideră expertul. „Problema este suprapunerea de crize și faptul că e o senzație că «statul ia ca să rămână gras». Pentru că ceea ce vedem pe partea de reduceri de cheltuieli nu prea sunt reforme. Sunt niște mici ajustări, nu vedem un interes pentru schimbarea și reformarea reală a statului”, explică Biriș.

În opinia sa, neîncrederea în direcția în care merge România este justificată. Iar dacă se suprapune într-o perioadă scurtă peste alte crize, acest lucru generează tensiuni puternice.

Am fi putut implementa alte soluții

„Din punctul meu de vedere, existau soluții mai bune. Dacă ne uităm, de exemplu, la taxarea inversă generalizată, vedem câte dintre problemele noastre puteau fi rezolvate sau evitate cu această măsură. Dar nu poți să crești taxe, să aduci 2-3 miliarde de euro la buget din buzunarele oamenilor, când lași în buzunarele hoților 9 miliarde de euro pe an”, susține expertul.

O altă problemă este că în scăderea de cheltuieli a statului se observă un anumit „favoritism”. În opinia lui Gabriel Biriș, în anumite categorii, bugetul s-a mărit nejustificat.

Impozitul pe dividende, „cea mai toxică creștere”

Referitor la mărirea impozitului pe dividende, specialistul consideră că efectele se vor resimți rapid. „Vom vedea că venitul din impozitul pe dividende va scădea abrupt. De ce? Pentru că foarte mulți au scos anul trecut tot ce aveau de scos”, spune Biriș.

Expertul susține că este o creștere despre care nu vorbește nimeni. Potrivit acestuia, 16% impozit pe dividende ce provin dintr-un profit deja impozitat cu 16% înseamnă 29,44%. „Impozitul pe dividende vine să egalizeze sarcina fiscală între cota maximă de la impozitul pe venit și impozitul pe profit. Și, așa cum am spus și în 2004, dividendele ce provin dintr-un profit deja impozitat cu 16% n-ar mai trebui impozitate cu 16%. Dintre toate creșterile de taxe, deși nu pare cea mai importantă, aceasta este cea mai toxică. Creșterea abruptă i-a determinat deja pe foarte mulți români să plece din țară, din punct de vedere fiscal. Destinația preferată era, până nu demult, Dubai”, explică acesta. Războiul din Orientul Mijlociu a schimbat lucrurile, dar „această mare problemă” rămâne, subliniază el.

Implicațiile salariului minim la nivel bugetar

Un alt aspect adus în prim-plan de expertul fiscal este faptul că, în ultimii cinci ani, salariul minim s-a dublat. Creșterea accelerată trage în sus și restul salariilor, ceea ce generează un efect negativ indirect asupra economiei, cu implicații bugetare mari.

„Deși, aparent, aduce mai mulți bani la buget, prin baza de impozitare mai mare și a contribuțiilor în plus, de fapt ce iei pe mere dai pe pere. Legea salariilor bugetarilor prevede că toate salariile lor sunt calculate ca un multiplu aplicat la salariul minim. Deci, în momentul în care crești salariul minim, impozitele din privat mai mari acoperă doar 10% din creșterile la salariile bugetarilor”, explică Biriș.

Acest aspect influențează direct deficitul bugetar, susține acesta. Totuși, în ultimii doi ani, salariile bugetarilor au fost înghețate. „Ministrul Muncii a tot vorbit despre nevoia a elimina această legătură. Este un semn bun, pentru că legea e complet nesustenabilă”, mai spune specialistul. Concluzia sa este că, pe termen lung, creșterea salariului minim face rău, chiar dacă unii au de câștigat.