Industria berii a rămas cu fabrici pentru o piață în restrângere. Acum, 30% din capacitatea de producție stă nefolosită, iar importurile cresc

Evoluția ridică întrebarea dacă piața traversează un șoc temporar sau dacă trebuie să se adapteze la o cerere mai mică, pe termen lung. Răspunsul va influența atât producția locală, cât și bugetele de investiții din anii următori.

Piața pentru care au fost construite fabricile s-a redus puternic

Piața românească a berii a scăzut cu 4% în 2025, până la 14,4 milioane de hectolitri, cel mai redus volum din ultimele două decenii. Cu un an înainte, volumul era de aproximativ 15 milioane de hectolitri. Diferența anuală de 600.000 de hectolitri este echivalentă cu 60 de milioane de litri, dar hectolitrul este unitatea de măsură în această industrie.

Contracția nu mai poate fi tratată ca rezultatul unui singur an slab, deoarece piața a pierdut aproximativ 15% în patru ani, potrivit unui raport al Asociației Berarii României. Diferența pare mare când comparăm cu 2008, an în care consumul se situa la 20,2 milioane de hectolitri. Așadar, față de perioada de vârf, piața s-a redus cu aproape 29%.

Urmările se observă și în locurile de muncă din acest sector. Numărul acestora a scăzut de la aproximativ 60.000 la 57.800, o reducere de aproape 3,7%. România avea anul trecut 88 de fabrici, dintre care 76 erau microberării și se producea în trei sferturi dintre județele țării.

Capacitatea nefolosită pune presiune pe investiții

Formularea „excedent de producție” – din raportul asociației – putea sugera existența unor stocuri mari de bere nevândută. Indicatorul se referă însă la infrastructura industrială care poate produce mai mult, dar nu mai este acoperită de cererea actuală. Datele asociației indică faptul că aproximativ 30% din capacitatea de producție rămâne nefolosită, fără ca procentul să fie detaliat pentru fiecare producător.

Producția națională s-a situat la 14,08 milioane de hectolitri în 2025, potrivit The Brewers of Europe. Capacitatea totală nu poate fi calculată precis din informațiile disponibile. Constantin Bratu, directorul general al Asociației Berarii României, explică decalajul dintre evoluția pieței și bugetele alocate de producători.

„Investițiile se realizează mereu în anul curent, dar se decid cu un an înainte. Și tot timpul, în anul în care avem piață în evoluție pozitivă sau stabilitate, avem investiții în creștere”, a afirmat Bratu.

În ultimii 21 de ani, membrii asociației au investit aproximativ 2,2 miliarde de euro pe plan local. Investițiile au urcat de la 75 de milioane de euro în 2024 la circa 100 de milioane în 2025. Deciziile următoare vor arăta dacă producătorii își mai pot păstra ritmul investițiilor într-o piață care continuă să piardă volum.

Importurile câștigă teren într-o piață care se contractă

Importurile au ajuns la aproximativ 650.000 de hectolitri în 2025 și au reprezentat circa 4,5% din piață, după o creștere anuală de 35%. Raportarea avansului la volumul din 2025 indică importuri de aproximativ 480.000 de hectolitri în anul precedent. Diferența anuală poate fi estimată la circa 170.000 de hectolitri.

Volumul suplimentar reprezintă aproximativ 28% din contracția pieței, însă comparația nu demonstrează că importurile au provocat scăderea consumului. Importurile cuprind sortimente premium care nu sunt fabricate local și mărci private produse pentru marile rețele comerciale.

„Nu este firesc să devină mai rentabil să aduci berea îmbuteliată din afara țării, să nu o mai produci local cu resursele interne. Monitorizăm evoluția sectorului în continuare, dar impactul negativ înregistrat la nivelul anului 2025 este major”, a explicat Constantin Bratu.

Prin eliminarea importurilor din volumul total, vânzările interne provenite din producția locală pot fi estimate la 14,52 milioane de hectolitri în 2024 și 13,75 milioane în 2025. Diferența este de circa 770.000 de hectolitri, respectiv 5,3%, dar estimarea folosește valori rotunjite pentru dimensiunea pieței și importuri. Exporturile nu au compensat pierderea internă, deoarece România a vândut peste hotare aproximativ 329.000 de hectolitri, circa 2,3% din producția anului trecut.

Taxele nu explică singure declinul consumului

Acciza la bere a crescut cumulat cu 55% din 2022, perioadă în care piața românească a pierdut aproximativ 15% din volum. Numai în cele 15 luni încheiate în aprilie 2026, majorarea accizei a ajuns la 26,2%. Asociația consideră că menținerea taxării la același nivel timp de doi sau trei ani ar putea opri contracția. Datele nu stabilesc însă cât din scădere provine exclusiv din taxe.

Reducerea consumului este vizibilă și la nivel european, unde piața berii s-a contractat cu 3,2% în 2025. Producția a coborât cu 2,9%. Declinul României a fost cu 0,8 puncte procentuale mai accentuat decât media Uniunii Europene. Comparativ cu 2019, consumul european de bere s-a redus cu 9,2%.

Promoțiile susțin volumele, dar accentuează lupta prin preț

Mihai Voicu, directorul general al Bergenbier, descrie amploarea promoțiilor din categorie. „Este greu de vorbit despre un downgrade clar, pentru că peste 70% din volumele tranzacționate sunt în promoție, inclusiv în zona brandurilor premium. Realitatea este că promoția vinde, iar toate segmentele au fost afectate într-o măsură relativ similară”, a explicat el.

Reducerile pot coborî temporar prețurile unor produse premium spre nivelul segmentului mediu, îngreunând astfel transferarea costurilor mai mari către consumatori. Bergenbier a înregistrat în ultimul trimestru din 2025 un declin de aproape 20%, potrivit propriilor statistici. Procentul descrie evoluția producătorului și nu trebuie extins asupra întregii piețe. Pentru 2026, Bergenbier și-a propus consolidarea portofoliului și un control mai atent al costurilor.

Primele luni din 2026 îndepărtează perspectiva unei reveniri rapide

Piața a scăzut cu încă 5% în primele cinci luni din 2026 și s-a contractat inclusiv în mai, potrivit informațiilor prezentate de Ursus Breweries. Încrederea redusă, inflația și presiunea asupra veniturilor influențează evoluția imediată. Pe termen lung, piața este afectată și de moderația în consum.

Pentru următorii ani, Mihai Voicu vede o schimbare a modului în care poate evolua piața. „Totuși, în următorii doi-trei ani, este puțin probabil să vedem o revenire pe creștere a volumelor. Tendința va fi mai degrabă una de premiumizare. Prin urmare, mă aștept ca piața să evolueze pozitiv din punct de vedere valoric”, consideră el.

Această „premiumizare” – despre care vorbește directorul general al Bergenbier – nu presupune un consum mai mare, ci trecerea către produse și ambalaje cu o valoare mai ridicată. În paralel, berea fără alcool a crescut cu 10% în România în 2025 și a ajuns la aproximativ 7% din piață. Estimativ, segmentul reprezenta aproape un milion de hectolitri.

Creșterea anuală, de circa 90.000 de hectolitri, rămâne mult sub contracția totală de 600.000 de hectolitri, dar indică direcția prin care producătorii răspund schimbării consumului. La nivelul Uniunii Europene, berea fără alcool a avansat cu 5,9% într-un an și cu peste 38% față de 2020.

Ansamblul datelor arată că industria locală suportă atât efectele taxelor, inflației și presiunii asupra veniturilor, cât și schimbarea structurală a obiceiurilor de consum. Pentru fabricile locale, riscul apare înaintea unei eventuale închideri, când liniile sunt utilizate tot mai puțin, investițiile sunt reanalizate, iar importurile ocupă o cotă mai mare.