Industria cărnii de pasăre, un business de 1,3 miliarde de euro pe care România nu reușește să-l replice. Cine sunt campionii sectorului

Deficitul comercial al României a fost, în primul trimestru din acest an, de 7,7 miliarde de euro. A fost cu 9,4% mai mic decât din perioada similară din 2025. Rezultatul se înscrie pe trendul descendent vizibil de anul trecut, când deficitul balanței comerciale a fost de 32,74 miliarde de euro, în scădere cu 2%.

Importurile de alimente și animale vii au înregistrat în 2025 o valoare de 11,34 miliarde de euro, cu 1,1% mai mici față de anul precedent. Exporturile din acest sector au crescut cu 12,7%, de trei ori mai mult decât avansul la nivel național (de 4,2%). Cu toate acestea, valoarea lor a reprezentat doar 65% din cea a importurilor. Este un rezultat care confirmă încă o dată dependența României de produsele alimentare aduse din alte țări. Dar și incapacitatea producătorilor locali de a concura la preț cu cei externi. Situație care, în unele sectoare, a atins niveluri critice. Cum este, de exemplu, cel al cărnii de porc, unde aproape 85% din marfa comercializată provine din importuri.

Există însă și excepții, precum sectorul producției de carne de pui, unul dintre puținele în care România își asigură autosuficiența. Potrivit fostului ministru al Agriculturii, Florin Barbu, în 2024 nivelul de autosuficiență în acest domeniu era de 160%.

Este explicabilă deci evoluția pe plus a exporturilor de carne de pui. Potrivit INS, acestea au înregistrat o creștere de 45% ca volum, ajungând la aproximativ 156 de milioane kg pe an. Creșterea valorică a fost de 57%, ajungând la 421 milioane de euro. Cu astfel de rezultate, sectorul de producție avicol asigură aproape trei sferturi din totalul exporturilor de carne ale României.

O industrie cu creștere solidă

Pentru a avea o imagine mai amplă asupra evoluției sectorului, am apelat la datele furnizate de platforma AlertăCUI. Astfel, în urmă cu doi ani aproximativ 680 de companii activau sub Codul CAEN 0147 – Creșterea păsărilor. Dintre acestea, aproximativ 55,8% încheiaseră 2024 cu cifre de afaceri sub un milion de lei. Aproape o cincime (19,5%) se situau în intervalul 1-5 milioane, iar 9% – între 5 și 10 milioane.

Cifra totală de afaceri a sectorului de producție de carne de pasăre în urmă cu doi ani a fost de 6,82 miliarde de lei (aproximativ 1,37 miliarde de euro, la cursul valutar din 2024). Valoarea a fost în creștere cu aproape 7% față de anul anterior și cu 13,2% raportat la 2022.

Profitul net cumulat al sectorului s-a ridicat la 693 milioane de lei (aproximativ 139,2 milioane de euro). Avansul înregistrat la acest capitol a fost de 11,3% față de 2023 și de 98,5% raportat la anul anterior.

În 2024 pierderile nete cumulate ale industriei scăzuseră cu 56,7% ajungând la 23,3 milioane de lei. După ce cu un an înainte se diminuaseră cu aproape 15%. Datoriile înregistraseră o creștere de circa 7%, ajungând la 3,78 miliarde, în timp ce creanțele se majoraseră cu 14,2%, la 1,91 miliarde.

Cum arăta poza momentului

Tabloul general schițat arată că peste 84% din companiile din sector erau jucători de talie mică, cu cifre de afaceri sub 10 milioane de lei. Mai mult de jumătate se aflau în zona limită, cu venituri de sub un milion de lei anual. Restul de aproximativ 16% dintre companii generau marea majoritate a cifrei de afaceri totale. Procentul redus indică un sector cu un nivel de concentrare ridicat, în care marii producători dețineau avantajul competitiv prin economii de scară.

Evoluția cifrei de afaceri arată o piață stabilă. Dar saltul profitului net consolidat semnalează faptul că aceasta este susținută nu doar de creșterea consumului și exporturilor, ci și de efectul inflației.

Majorarea creanțelor, care depășiseră cu mult ritmul de creștere al cifrei de afaceri, arată însă că producătorii încasau banii mult mai greu de la marile lanțuri de retail sau distribuitori. Aceasta este și unul dintre motivele pentru care datoriile ajunseseră să reprezinte mai mult de jumătate din întreaga cifră de afaceri a sectorului. Gradul crescut de îndatorare are însă și o altă cauză – investițiile susținute realizate în extinderea și modernizarea unităților de producție, dar și în abordările integrate, care includ capacități de producție a furajelor, procesare a cărnii etc. Reducerea consistentă a pierderilor poate este un semnal al eficientizării crescute la nivel operațional.

Cine au fost campionii

Concluziile sunt confirmate dacă ne raportăm la primele 10 companii cu cele mai bune rezultate. Valoarea cumulată a cifrei de afaceri realizate de acestea a fost în 2024 de 2,58 miliarde de lei, reprezentând mai mult de o treime (37,8%) din rezultatul întregului sector.

Clasamentul primilor 10 producători era în urmă cu doi ani:

• Vitall – 648,4 milioane de lei.
• Toneli Golding – 291,7 milioane.
• Bravcod – 251,1 milioane.
• Oul de Tinca – 244,7 milioane.
• Oncos Transilvania – 235,8 milioane.
• AAylex Agro – 226,8 milioane.
• Avicola Focșani – 211,2 milioane.
• Oprea Avi Com – 188,5 milioane.
• Sagem – 151,6 milioane.
• Albatros Gold – 135 milioane.

În ceea ce privește profitul net, primii clasați și-au trecut în cont 257,5 milioane de lei (37,1% din rezultatul total). De remarcat la acest capitol este însă creșterea explozivă din intervalul 2022-2024, care a fost de aproximativ 222%.

Datoriile eșalonului superior ajunseseră în urmă cu doi ani la 1,13 miliarde (+10% față de 2023), în timp ce creanțele urcaseră cu 42,6% la 564,8%. Pierderile au fost zero atât în 2024, cât și în 2023.

Ce va urma pentru micii jucători

Datele furnizate de platforma AlertăCUI și informațiile actuale din piață conturează imaginea unui sector în care nucleul de creștere este alcătuit din companii mari, cu modele de business integrate – precum Carmistin, Transavia, AAylex One sau Agricola –, și din performeri ca Vitall, Toneli și Bravcod.

Plutonul fruntaș acoperă o cotă majoritară din consumul intern și poziționează România ca unul exportator puternic la nivel european. Rămâne însă de văzut dacă performanța va putea fi susținută în contextul presiunilor tot mai mari legate de costuri, consum și concurența externă. Dar și cum vor rezista micii producători, care sunt mult mai expuși acesto provocări.

———————–

Acest material a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de bază de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.