Primii trei producători locali de bere realizează 98% din profituri. Cine sunt jucătorii care domină clasamentul cifrei de afaceri

România avansase, în urmă cu doi ani, pe locul 22 în topul mondial al producției de bere, conform clasamentului publicat de Kirin Holdings.

La consum, ne mențineam pe aceeași poziție ca și în 2023, pe locul 9 cu 87,4 litri pe locuitor pe an. Am fost depășiți de Slovenia, care a avansat pe poziția 8, cu 88,4 litri/locuitor, dar am reușit să devansăm Germania, care a coborât pe locul 10, cu 86,9 litri/locuitor.

Acciza a crescut cu 55% în patru ani

Aparent, nu stăm rău deloc. Nici în privința producției, nici a apetitului. Doar aparent, pentru că, potrivit organizației reprezentative a industriei locale, Asociaţia Berarii României, situația nu a evoluat în bine anul trecut. Astfel, conform sursei citate, piața românească a berii a înregistrat o scădere de 4%.

Volumul atins, de 14,4 milioane de hectolitri, este cel mai scăzut din ultimele două decenii. Recordul negativ anterior, de 14,9 milioane hectolitri, s-a consemnat în 2014, când piața a avut un recul de 18%. Din acel an, piața locală nu a mai reușit să atingă maximele înregistrate anterior. Vârful a fost atins în 2008, cu peste 20 de milioane de hectolitri.

În 2024, piața locală a berii dădea semne de stabilizare în jurul valorii de 15 milioane de hectolitri. Dar, de la începutul anului trecut, au urmat o serie de majorări de accize și taxe care au afectat vizibil vânzările. Acciza la bere a fost majorată de două ori în doar opt luni. Prima creștere, din ianuarie, a fost de 4,3%. A urmat o a doua, în august, neprevăzută în calendarul stabilit cu autoritățile, de 10%.

La începutul acestui an, acciza la bere s-a majorat din nou. Potrivit Asociaţiei Berarii României, creșterea din ultimele 15 luni a fost de peste 26%. Iar dacă ne raportăm la ultimii patru ani, saltul a fost de aproximativ 55%. Conform sursei citate, raportat strict la acciză, berea este mai scumpă în țara noastră decât în Germania cu 46%.

Cum a evoluat industria

Cu doi ani în urmă, când industria părea să dea semne de stabilizare, aproape 100 de companii figurau în scriptele ANAF ca activând sub codul CAEN 1105 – Fabricarea berii, potrivit datelor furnizate de platforma AlertaCUI. Circa 30% dintre ele nu raportaseră însă nimic la cifra de afaceri, iar 50% se situau sub un milion de lei.

Per total, cifra de afaceri cumulată de producătorii de bere locali ajunsese la 6,36 miliarde de lei (circa 1,28 miliarde de euro, la cursul din decembrie 2024), în creștere cu 3,8% față de anul anterior. O evoluție temperată comparativ cu 2023, când cifra de afaceri totală a sectorului avansase cu 15,7%.

Situația se prezenta însă mult mai bine în ceea ce privește profitul net cumulat. În 2024, acesta ajunsese la 518,1 milioane de lei (aproximativ 104,17 milioane euro), în creștere cu peste 97% față de anul anterior. Un rezultat remarcabil, având în vedere că, și în 2023, profitul avansase considerabil, cu 53% raportat la 2022.

Datoriile întregului sector însumau în urmă cu doi ani circa 68,4 milioane de lei, în scădere cu 2,5%. Iar creanțele crescuseră cu aproape 22%, la 223,7 milioane. Mai important este însă că pierderile nete scăzuseră la 14,6 milioane, ceea ce corespundea unei diminuări de peste 58%, după ce cu un an înainte se reduseseră cu 40%.

Cine au fost campionii

Pragul de intrare în Top 10 după cifra de afaceri a fost în 2024 sub 3 milioane de lei. Clasamentul se prezenta astfel:

• Ursus Breweries – 2,82 miliarde de lei.
• Heineken Romania – 1,66 miliarde de lei
• Bergenbier – 999,8 milioane de lei.
• United Romanian Breweries Bereprod – 681,1 milioane de lei.
• Albrau Prod – 70 milioane de lei.
• Bermas – 39,9 milioane de lei.
• Lixid Project – 38,4 milioane de lei.
• Fabrica de Bere Bună – 7,1 milioane de lei.
• HH Brewery – 4,8 milioane de lei.
• Fabrica Grivița – 2,7 milioane de lei.

Per total, primele companii clasate realizaseră împreună o cifră de afaceri de 6,33 miliarde de lei, în creștere cu 3,8% față de anul anterior. Raportat la rezultatul întregului sector, rezultă că Top 10 producători generaseră aproape întreaga cifră de afaceri a industriei, diferența rămasă fiind undeva în jur de 60 de milioane de lei. Iar primii trei clasați își trecuseră în cont aproape 86% din valoarea totală. Sunt rezultate care indică un nivel de concentrare extrem de ridicat. Explicabil prin faptul că, în afară de câteva fabrici mari, majoritatea celor 100 jucători activi în această industrie sunt, de fapt, microberării cu un nivel de producție scăzut.

Situație confirmată și de profitul înregistrat de primele 10 companii. În 2024, valoarea acestuia s-a majorat cu peste 97%, ajungând la 515,3 milioane lei. Ceea ce reprezenta aproape 99,5% din câștigurile raportate de întregul sector. Primii trei clasați își însumau 98%, de data aceasta.

De remarcat că, dintre cele 10 companii, trei figurau cu risc mare sau foarte mare. La nivelul întregii industrii, procentul companiilor care se încadra în această categorie a fost de aproape 80%.

Factorii care au amplificat scăderea

Potrivit datelor Asociaţiei Berarii României, scăderea volumelor de vânzări de anul trecut a fost de aproximativ 4%. Dar, pe de altă parte, și prețurile s-au majorat. Așa că nu este sigur că diminuarea se va vedea în aceeași proporție și în cifra de afaceri a producătorilor.

Pe de altă parte, reducerea valorii nu poate fi atribuită exclusiv majorării accizei și TVA-ului. Conform asociației reprezentative, anul trecut importurile de bere au crescut cu mai mult de o treime (35%). Este o lovitură dură pentru industria locală a berii, în condițiile în care, în anii anteriori, producția națională acoperea undeva în jur de 97% din cererea internă. Iar exporturile nu au dat semne de creștere, menținându-se în 2025 la același nivel din anii anteriori, de 3% din producție.

Un alt element care a contribuit la scăderea pieței anul trecut a fost reprezentat de schimbarea obiceiurilor de consum. Fenomen care nu se face simțit doar în România, ci și la nivel internațional, unde consumul de băuturi alcoolice a scăzut sensibil. Pe de altă parte, cel de bere fără alcool este pe plus. În România a înregistrat cea mai mare creștere dintre toate tipurile de produse, de 10%.

În plus, peste majorările succesive ale accizei, s-a adăugat și creșterea generalizată a TVA-ului. Majorarea a slăbit și mai mult puterea de cumpărare a românilor, și așa afectată de inflația ridicată. Efectul a fost vizibil mai ales în sectorul HoReCa, responsabil de 10% din consumul de bere în România.

Impactul pe piața muncii

Reculul înregistrat pe piața locală a berii are repercusiuni extinse asupra mai multor sectoare. Și asta pentru că, de exemplu, producătorii români își obțin materia primă aproape integral de pe plan intern. Ceea ce înseamnă că o reducere a producției de bere i-ar afecta direct pe fermieri. Dar nu numai pe ei, pentru că lanțul include și transportul, depozitarea, distribuția și sectorul HoReCa, care resimt și ele scăderea cererii.

Nu în ultimul rând, și statul ar pierde bani buni. Și asta deoarece industria românească a berii are o contribuție anuală de 3 miliarde de lei la Produsul Intern Brut. Din care un miliard ajunge direct la buget.

Mai grav este că previziunile nu sunt bune nici pentru 2026. Majorarea prețurilor la combustibili, la energie și la materii prime sporește presiunea asupra producătorilor locali. Iar mare parte dintre aceștia nu pot absorbi creșterile de costuri, care se transmit în prețul final al berii. În aceste condiții, este foarte posibil ca anul acesta să se consemneze un alt record negativ și piața să scadă sub pragul de 14 milioane de hectolitri.

———————————

Materialul a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de bază de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.