Inflația scade la 6,2%, dar nu pentru toată lumea. Fiecare gospodărie are, practic, propriul IPC

Pentru chiriașul care merge zilnic cu mașina la muncă și cumpără multe servicii, inflația personală poate arăta mult mai urât decât 6,2%. Pentru o gospodărie care cheltuie mai mult pe legume, fructe și produse de sezon, imaginea poate fi aproape inversă. IPC-ul oficial este unul singur. Coșul fiecărei familii nu este.

Inflația scade, prețurile nu se întorc înapoi

Dezinflația nu este ieftinire. O rată anuală mai mică înseamnă că prețurile cresc mai încet decât înainte, nu că s-au întors la nivelurile din 2024 sau 2025.

Rata medie a inflației din ultimele 12 luni este încă de 9,5%. De la începutul acestui an, prețurile au mai urcat cu 4,6%. Gospodăria vede în statistică o frână pusă scumpirilor, dar în portofel poartă încă majorările acumulate.

Adrian Negrescu, analist economic, rezumă diferența dintre dezinflație și ieftinire. „În esență, prețurile nu scad în România. Ele continuă să crească, dar vor crește cu un ritm mai scăzut”, spune el.

O parte din coborârea indicatorului este și aritmetică. Șocurile produse anul trecut de energie, TVA și accize ies treptat din comparația anuală. Termometrul arată mai puțin și pentru că anul trecut febra era foarte mare.

Viața urbană are încă inflație cu două cifre

La servicii, liniștea statistică dispare. Prețurile lor sunt cu 11,28% peste august 2025 și cu 8,45% peste nivelul de la finalul anului trecut. Chiriile conduc cu +39,7% într-un an. Apa, canalizarea și salubritatea sunt la +14,12%, abonamentele TV la +13,2%, reparațiile auto la +10,81%, iar energia termică la +10,7%. Pentru omul care închiriază, conduce și cumpără servicii urbane, coșul personal seamănă puțin cu media de 6,17%.

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, avertiza încă din primăvară asupra persistenței fenomenului. „Era de anticipat că inflația rămâne în două cifre, chiar a crescut puțin. Care sunt factorii care o generează?”, spune el.

Serviciile reacționează lent. Chiria comercială, salariul, energia, carburanții și contractele anuale intră treptat în tariful frizerului, mecanicului, curierului sau restaurantului. De aceea, inflația serviciilor rămâne lipicioasă după ce unele mărfuri se calmează.

Recolta a tras mâncarea în jos

În august, mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,71% față de iulie și erau cu doar 2,62% peste nivelul de anul trecut.

Agricultura a făcut o parte importantă din treabă. Legumele sunt cu 8,51% mai ieftine anual, cartofii cu 15,21%, iar fructele proaspete cu 18,18%. Morăritul, mălaiul, zahărul și untul sunt, de asemenea, pe minus.

Adrian Negrescu vede schimbarea și în comportamentul pieței. „Cartofii, fructele proaspete încep să se ieftinească. Vedem faptul că nici serviciile nu se mai scumpesc atât de mult cât se scumpeau în lunile anterioare”, spune el.

Dar recolta nu înseamnă vindecarea economiei. Este o ofertă mai bună într-o categorie foarte vizibilă. BNR nu poate produce cartofi, iar Guvernul nu poate decreta o recoltă bună. Dacă anul agricol următor este slab, amortizorul poate dispărea.

Cafeaua spune o altă poveste decât cartoful

În același magazin există și România alimentară care nu s-a ieftinit. Cafeaua este cu 15,02% mai scumpă decât anul trecut, ouăle cu 10,88%, laptele de vacă cu 8,31%, iar carnea de bovine cu 8,5%.

Diferența ține de origine și cost. Cartoful depinde puternic de recolta locală. Cafeaua este aproape integral importată și vine cu preț internațional, transport, curs și risc climatic din alte continente. Laptele și ouăle au în spate furaje, energie și procesare.

ING, prin economiștii Valentin Tătaru și Ștefan Posea, descrie august drept o surpriză bună, dar cu rezerve. „Prețurile mai mici la unele alimente și la gaze au fost principalii factori dezinflaționiști. Piețele energetice volatile continuă însă să amplifice riscul”, arată analiza.

De aici rezultă cele două Românii alimentare. Una primește ajutor de la câmp și sezon. Cealaltă importă inflație prin materii prime, energie, logistică și curs.

Motorina poate strica repede fotografia

Motorina era în august cu 34,61% mai scumpă anual, benzina cu 25,49%, iar carburanții în ansamblu cu 17,03%. Numai în august, motorina s-a scumpit cu 6,12%, iar benzina cu 6,64%.

Adrian Negrescu avertiza încă înainte ca inflația să coboare spre nivelul actual. „Din punct de vedere statistic, inflația va scădea începând cu luna octombrie spre 6-7%. Asta nu va însemna pentru oamenii simpli că prețurile vor scădea”, spune el.

ING vede același risc dinspre piața globală. „La 8,2%, inflația a scăzut mai puțin decât estimam în iulie. Revizuim prognoza de final de an de la 6% la 6,5%”, arată Tătaru și Posea.

Asta explică și de ce serviciile pot rămâne scumpe. Motorina intră azi în camion și peste câteva săptămâni poate apărea în factura curierului, în tariful instalatorului sau în nota restaurantului.

Fiecare gospodărie are, practic, IPC-ul ei

INS construiește IPC folosind un coș mediu și ponderi medii. Este singura metodă prin care putem compara evoluția prețurilor la nivel național. Dar nicio familie reală nu cumpără exact acel coș.

Pensionarul proprietar al locuinței și fără mașină nu simte chiria de +39,7% și motorina de +34,6%. Tânărul care stă în chirie și face naveta le simte pe amândouă. O familie care produce o parte din alimente are altă inflație practică decât una care cumpără integral din supermarket.

În limbaj neacademic, fiecare gospodărie are propriul IPC. Nu unul calculat oficial, ci unul rezultat din proporția în care chiria, mâncarea, combustibilul, serviciile și utilitățile intră în buget.

ING avertiza deja că dezinflația rămâne neuniformă. „Inflația serviciilor rămâne oarecum rigidă, deși tendința se temperează treptat. Datele salariale susțin această imagine”, arată Tătaru și Posea.

Deficitul și taxele pot reaprinde focul

Codîrlașu vede deficitul bugetar drept una dintre cauzele structurale care împiedică revenirea rapidă spre normalitate.

Adrian Codîrlașu descrie problema mai largă a economiei. „Este combinația cea mai nefericită. Recesiune cu inflație ridicată”, spune el.

Într-o altă intervenție, el lega șocurile externe de prețurile interne. „Vom avea inflație mai mare. Noi, la CFA România, avem o estimare de 6-7%”, spune el.

Aici apare cercul incomod. Statul are nevoie de venituri pentru deficit. Taxele pot intra în prețuri, iar inflația redusă prea lent ține dobânzile sus. Consumatorul cumpără mai puțin, firmele vând mai greu.

6,17% este adevărat, dar nu spune toată povestea

Datele INS arată că România a ieșit din zona de inflație cu două cifre și că presiunea generală se reduce. Dar media nu spune cine primește dezinflația primul.

Fermierul și recolta au împins în jos legumele și fructele. Efectele de bază au ajutat statistic. În același timp, serviciile, chiriile și carburanții mențin o altă economie, în care prețurile încă aleargă.

România are, așadar, o inflație oficială de 6,17% și milioane de inflații personale diferite. Pentru cine cumpără cartofi și fructe, dezinflația se vede pe bon. Pentru cine plătește chirie, motorină și servicii urbane, vestea că inflația s-a aproape înjumătățit poate suna ca o statistică din altă țară. Ambele experiențe sunt reale. Media națională doar le pune în același număr.