Investițiile străine directe au scăzut cu 82% în șase luni. Ce se află în spatele declinului

România a atras investiții străine directe de 669 de milioane de euro în primele șase luni din 2026. În aceeași perioadă din 2025, valoarea acestora ajungea la 3,72 miliarde de euro. Diferența depășește astfel 3 miliarde de euro.

Investițiile străine directe includ participațiile la capital, profiturile reinvestite și creditele acordate între companiile aceluiași grup. Aceste credite reprezintă, de exemplu, împrumuturile oferite unei firme din România de compania-mamă sau de o altă societate din același grup internațional.

În primul semestru din 2026, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat 465 de milioane de euro. Creditele intragrup au avut o valoare netă de 204 milioane de euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României.

Din diferența de aproximativ 3,05 miliarde de euro față de anul trecut, circa 1,2 miliarde au provenit din reducerea profiturilor reinvestite. Alte 750 de milioane de euro au rezultat din scăderea participațiilor la capital. Iar aproximativ 1,1 miliarde de euro din reducerea fluxurilor nete de credite intragrup.

De ce scăderea nu înseamnă dispariția unor proiecte de 3 miliarde de euro

Analistul economic Dragoș Cabat explică faptul că declinul este influențat și de modul în care se calculează indicatorul.

„Pentru că s-a anunțat majorarea taxelor în 2026, investitorii străini au plătit mai multe dividende la finalul anului 2025, pentru a beneficia de impozitul pe dividende de 10%, în loc de 16%. În plus, au impus rambursarea unor credite acordate companiilor lor din România. Astfel, suma investițiilor străine nete a fost influențată negativ”, a declarat Dragoș Cabat.

Atunci când o companie din România rambursează un împrumut către firma-mamă din străinătate, fluxul net al creditelor intragrup scade. Acest lucru reduce valoarea investițiilor străine raportate, fără să însemne că au fost anulate fabrici sau alte proiecte noi de aceeași valoare. O parte a declinului provine, așadar, din decizii financiare luate în interiorul grupurilor multinaționale.

Investitorii și-au îmbunătățit estimările, dar prudența nu a dispărut

Cea mai recentă ediție a Business Sentiment Index, publicată de Consiliul Investitorilor Străini în aprilie 2026, arăta o revenire moderată a intențiilor de investiții. Dintre companiile participante, 37% plănuiau să își majoreze investițiile de capital în următoarele 12 luni, față de 25% în octombrie 2025.

Alte 39% intenționau să păstreze investițiile la același nivel, iar 24% luau în calcul o reducere. Așteptările privind veniturile s-au îmbunătățit și ele. Ponderea companiilor care anticipau o creștere a ajuns la 53%, de la 46% în ediția precedentă.

Semnalele indicau o revenire a încrederii, dar aceasta rămânea fragilă. Mai mult de jumătate dintre respondenți, respectiv 53%, considerau că mediul legislativ devenise mai puțin predictibil. În același timp, 46% apreciau că România era mai puțin atractivă decât alte destinații cu care concurează pentru investiții.

Instabilitatea politică și problemele economice afectează încrederea

Dragoș Cabat atrage atenția că România nu se confruntă doar cu efectele unor operațiuni financiare. Încrederea investitorilor este influențată și de situația economică și politică.

„Vorbim și despre instabilitatea politică din România, despre posibilitatea scăderii ratingului investițional și despre faptul că indicatorii macroeconomici ai țării arătau din ce în ce mai rău în ultimii trei-patru ani. Va mai trece timp după ce vom demonstra că putem reduce deficitul bugetar și inflația și că putem opri creșterea datoriei publice, până când investițiile străine vor reveni”, afirmă economistul.

Dragoș Cabat, analist economic. Sursa foto: Arhiva companiei

Predictibilitatea fiscală influențează deciziile de investiții

O cercetare publicată de Consiliul Investitorilor Străini în septembrie 2025 a analizat efectele impozitului minim pe cifra de afaceri și ale taxelor suplimentare aplicate în anumite sectoare.

Aproximativ 30% dintre respondenți au declarat că aceste măsuri le influențează în mare măsură deciziile de investiții. Dintre companiile chestionate, 17% au amânat proiecte, iar 13% le-au redus.

Limitarea investițiilor a fost indicată de 55% dintre respondenți drept unul dintre efectele impozitului minim pe cifra de afaceri. FIC susține că taxarea veniturilor, indiferent de profitul obținut, poate reduce rentabilitatea unor activități. Măsura poate dezavantaja România în comparație cu statele care taxează companiile în principal în funcție de câștig.

Pentru investitori, problema nu ține însă doar de valoarea taxelor. Studiul Deloitte 2026 Global Tax Policy Survey arată că stabilitatea și predictibilitatea fiscală au o importanță apropiată de nivelul general al taxării atunci când o companie analizează o investiție nouă. Acești factori au fost indicați de 50-60% dintre respondenți.

Raportarea digitală aduce costuri suplimentare în România

Complexitatea reglementărilor fiscale reprezintă principala provocare pentru 65% dintre multinaționalele incluse în studiul Deloitte. Patru din zece respondenți consideră că înmulțirea cerințelor de conformare este principalul factor care afectează operațiunile companiilor.

În același timp, 84% se așteaptă ca obligațiile de transparență și raportare să se extindă în următorii doi-trei ani.

Studiul cuprinde opiniile a peste 1.000 de reprezentanți ai unor companii din 28 de țări. Rezultatele descriu o tendință globală și nu explică punctual scăderea investițiilor din România. Ele arată însă ce criterii urmăresc companiile atunci când își construiesc planurile pe termen lung.

Vlad Boeriu, partener coordonator al practicii de servicii fiscale și juridice din cadrul Deloitte România, arată că problema este vizibilă și pe piața locală. Companiile trebuie să respecte atât reglementările fiscale internaționale, cât și un sistem intern care a acumulat noi obligații de raportare digitală.

În lipsa unei infrastructuri informatice care să valorifice datele colectate, aceste cerințe le-au adus contribuabililor în special costuri financiare și administrative, potrivit reprezentantului Deloitte.

De ce contează investițiile străine pentru economie

Soldul investițiilor străine directe acumulate în România a ajuns la aproximativ 125 de miliarde de euro la finalul anului 2024, potrivit unei analize publicate de FIC în martie 2026.

Companiile cu capital străin generează peste 70% din exporturile de bunuri ale țării. Acestea au o prezență importantă în industrie, servicii, energie, sectorul financiar și comerț. Productivitatea medie a companiilor cu capital străin a ajuns la 210.900 de euro pentru fiecare angajat în 2024, potrivit aceleiași analize. Aceste firme au acces la finanțare, tehnologie și piețe externe. Activitatea lor susține și numeroase companii românești care le furnizează produse și servicii.

Mai puține investiții pot însemna proiecte amânate, comenzi mai mici pentru furnizorii locali și o cerere mai redusă de angajați. Consecințele depind însă de tipul fluxurilor care scad. Rambursarea unor credite intragrup nu are același efect asupra economiei precum renunțarea la construirea unei fabrici. Prima este o operațiune financiară între companii. A doua poate însemna pierderea unor locuri de muncă și a unor comenzi pentru furnizorii locali.

Riscul este mai mare în condițiile în care perioada de implementare a PNRR se apropie de final. „Scăderea investițiilor străine, în condițiile în care programul PNRR se termină, înseamnă un impact negativ asupra creșterii economice și șomajului”, avertizează Dragoș Cabat.

Ce avantaje mai are România în atragerea investițiilor

România păstrează mai multe avantaje în atragerea capitalului străin. Consiliul Investitorilor Străini menționează poziția geografică, forța de muncă pregătită, resursele naturale și dimensiunea pieței locale printre atuurile țării.

Aderarea completă la spațiul Schengen a redus obstacolele întâmpinate în transportul transfrontalier și în activitățile logistice, potrivit Comisiei Europene. Analiza OECD din 2026 arată că România are și un cadru relativ deschis investițiilor străine, cu puține bariere legale. Rămân însă probleme care îi pot reduce competitivitatea. Infrastructura insuficient dezvoltată și deficitul de angajați cu pregătirea necesară sunt menționate în analizele FIC și OECD printre obstacolele care pot limita atragerea unor proiecte noi.

Pentru a convinge companiile să investească pe termen lung, România trebuie să ofere reguli clare și stabilitate economică. Investitorii au nevoie de un cadru în care să își poată calcula costurile și construi planurile fără ca regulile să se schimbe frecvent.