MDLPA are în plan extinderea construcțiilor de locuințe accesibile și investiții în parcuri industriale. Finanțarea rămâne însă principala provocare

Orsolya Mária Kövér, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) în guvernul Ilie Bolojan, a prezentat în cadrul dezbaterii „Argument pentru Construcții” experiența acumulată de minister în derularea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Un prim exemplu prezentat în acest sens a fost cel al proiectelor de locuire, care nu au ajuns la rezultatele planificate.

„Inițial am pornit cu un număr destul de mare de locuințe. Trebuia să edificăm în jur de 9.000 sau chiar mai mult de unități locative prin toată țara. Dar nu am reușit decât o parte infimă din acestea, deoarece a fost o procedură extraordinar de îndelungată. Ori era o problemă de achiziții, ori o problemă de avizare, ori una de proiectare, în toate fazele posibile și imposibile, și a durat mai mult decât ar fi trebuit”, a declarat secretarul de stat.

În opinia sa, autoritățile trebuie să evite repetarea procedurilor care au îngreunat implementarea și să pregătească mecanisme mai ușor de aplicat: „Am învățat extraordinar de mult din PNRR. Știm ce nu trebuie să facem în următoarele programe financiare și o să fim foarte atenți ca să nu ne batem singuri cuie în picioare, pentru că uneori tocmai asta s-a întâmplat.”

Locuințele accesibile, un nou concept în legislația românească

În acest context, Mária Kövér a anunțat că MDLPA pregătește introducerea în legislație a conceptului de locuință accesibilă, care va avea un public-țintă mai larg. „Vom iniția foarte în curând o modificare a legii locuinței în care vom defini locuințele la prețuri accesibile, deoarece în legislația românească încă nu există această noțiune”, a declarat secretarul de stat. Noul concept de locuință accesibilă nu se va limita la persoanele care se încadrează în categoria locuințelor sociale sau la tinerii aflați la început de carieră, ci va include categorii mai largi de populație, dar și noi soluții de finanțare.

Kövér a mai precizat că este în pregătire și crearea unui Hub Național de Locuire, care să reunească instituțiile capabile să contribuie la dezvoltarea unor mecanisme de finanțare. Hubul ar urma să aducă la aceeași masă ministerele relevante, instituțiile financiare europene și internaționale, reprezentanții băncilor comerciale și alte organizații de la nivel central. Scopul colaborării este elaborarea unor mecanisme prin care locuințele accesibile să poată fi finanțate.

„De data aceasta o să creăm inclusiv modalități de a fi finanțate prin parteneriate public-private. Nu ne rezumăm doar la granturile pe care putem să le accesăm din fondurile de coeziune ale Uniunii Europene, facem un pachet mai complet de mecanisme de finanțare pentru că există o nevoie extraordinar de mare în acest sens”, a explicat Kövér.

MDLPA analizează mai multe formule de sprijin, inclusiv garantarea de către stat a unor împrumuturi acordate investitorilor privați sau acordarea unor subvenții pentru locuințe. Alegerea formulei potrivite va depinde de calcule economice și de specificul pieței din România.

Prețul nu a fost stabilit

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat un prag maxim pentru locuințele accesibile. Stabilirea acestuia depinde de datele care vor putea fi colectate de la entitățile care vând apartamente și de mecanismul de finanțare ales.

Secretarul de stat a arătat că prețurile din construcții pot fi influențate de factori economici și energetici pe care autoritățile nu îi controlează direct. Un prag rigid ar putea deveni dificil de susținut atât pentru stat, cât și pentru investitorii privați.

„Nu avem un control foarte mare asupra prețurilor în zilele noastre, având în vedere toate războaiele și toate neajunsurile energetice cu care ne confruntăm. Asta înseamnă că noi va trebui să găsim cumva niște prețuri dinamice: în momentul în care prețurile scad, să scadă și acesta. Dar dacă cresc, va trebui să crească și acesta, pentru că, în mod evident, nu putem să punem un extra-deficit pe statul român. Dar nu putem să îi împovărăm nici pe privați cu niște prețuri pe care după aceea nu putem să le susținem nici ei, nici noi”, a specificat Kövér.

Ministerul estimează că primele pachete de parteneriat public-privat ar putea fi lansate în 2027.

Un plan de țară pentru perioada 2028-2034

Un alt subiect abordat în cadrul dezbaterii a fost cel al următorului exercițiu financiar european, care presupune o abordare mai amplă decât finanțarea unor proiecte separate, , potrivit secretarului de stat.

„Pentru următoarea programare financiară, România, ca și toate celelalte țări membre, va trebui să vină cu un plan de țară. Nu putem să mai mergem pe segmente, va trebui să fie un plan coerent în care noi trebuie să prezentăm toate nevoile pe care le avem. Dar la nivel teritorial, adică în toată țara, nu doar pe anumite bucăți administrative, ci și pe teritorii cu diferite probleme”, a explicat Kövér.

Această abordare ar trebui să permită identificarea nevoilor din teritoriu și pregătirea unor investiții adaptate problemelor locale. În locul unor intervenții izolate, autoritățile urmăresc o planificare care să lege prioritățile de dezvoltare de sursele de finanțare disponibile.

În acest sens, o schimbare importantă va fi reprezentată de modul în care va fi construit bugetul programelor viitoare. Potrivit secretarului de stat, România va trebui să prezinte nu doar investițiile pentru care solicită bani europeni, ci și contribuția proprie și finanțările complementare care pot susține proiectele.

„Ceea ce se dorește este să fie incluse inclusiv celelalte mecanisme de finanțare. Adică noi nu mai trebuie doar să prezentăm către Comisia Europeană un plan în care le spunem efectiv ce fel de nevoi avem, ci trebuie să spunem și câți bani punem noi și ce finanțări complementare asigurăm noi, pentru ca pachetul acesta pe care-l dorim noi de la Comisia Europeană să funcționeze corespunzător”, a declarat Kövér.

Pentru România, pregătirea următorului exercițiu financiar, 2028 – 2034, va presupune corelarea fondurilor europene cu resursele naționale și cu alte mecanisme de finanțare. Această coordonare va conta și pentru proiectele de locuire, unde ministerul analizează inclusiv parteneriatele public-private.

Programe există, nu și finanțări

Secretarul de stat a mai anunțat în cadrul dezbaterii „Argument pentru Construcții” că MDLPA a pregătit și două programe naționale care ar trebui să sprijine relansarea economică a orașelor mici, unde lipsa locurilor de muncă reduce șansele de dezvoltare și îi determină pe tineri să plece. Lansarea lor a fost amânată însă din cauza lipsei banilor de la bugetul de stat.

Planurile ministerului vizează atât dezvoltarea parcurilor industriale, cât și susținerea unor investiții adaptate nevoilor orașelor cu cel mult 25.000 de locuitori. Ideea este ca fiecare comunitate să poată beneficia de soluții potrivite pentru economia și vulnerabilitățile sale. „În aceste orașe mici, parcurile industriale ar fi motorul. Altfel de tipuri de investiții trebuie să fie în centrul atenției și în programele de finanțare următoare, deoarece aici se vede vulnerabilitatea demografică cu care se confruntă țara” a subliniat Kövér.

Dar, deși programul național a fost început anul trecut, iar dezvoltarea orașelor mici a fost inclusă în strategia națională de dezvoltare teritorială, ministerul nu reușit să identifice resursele necesare. În aceste condiții, finanțarea europeană aferentă următorului exercițiu financiar ar putea deveni o sursă importantă pentru astfel de investiții.

Consolidarea clădirilor cu risc seismic, o prioritate

Orsolya Mária Kövér a prezentat în cadrul dezbaterii și planurile ministerului privind consolidarea clădirilor cu risc seismic, care a întâmpinat dificultăți și din cauza duratei intervențiilor.

„Va trebui să găsim soluții un pic mai rapide pentru a executa aceste lucrări, deoarece am avut probleme foarte mari în parcursul lor. Nu au fost deloc ușoare și nu au fost nici rapide, iar, din acest motiv, foarte multe au trebuit să fie tăiate la renegocierile cu Comisia Europeană în PNRR”, a afirmat secretarul de stat.

Pentru următoarea perioadă de finanțare, simplificarea și accelerarea implementării vor conta la fel de mult ca identificarea banilor necesari, a explicat ea. Iar corelarea consolidării cu eficiența energetică trebuie însoțită de proceduri care să permită realizarea efectivă a lucrărilor.

În acest sens, o problemă importantă identificată de minister este lipsa unei imagini complete asupra clădirilor care necesită consolidare sau reabilitare energetică. Fără date centralizate, autoritățile nu pot estima cu suficientă precizie volumul intervențiilor și necesarul de finanțare. Pentru a răspunde acestei nevoi, MDLPA pregătește Registrul Național al Clădirilor, în care ar urma să fie integrate și rezultatele evaluărilor vizuale rapide realizate la nivel local.

„Trebuie să avem o bază de date și un calcul de necesitate, pentru că nu avem aceste date momentan, nu știm câte clădiri din țară trebuie să fie consolidate și câte trebuie eficientizate energetic”, a explicat Kövér.

Autoritățile locale, implicate în evaluarea clădirilor

Evaluările vizuale rapide reprezintă un prim pas în identificarea clădirilor vulnerabile. Secretarul de stat a indicat că responsabilitatea realizării lor revine autorităților locale, ale căror date vor contribui la conturarea unei imagini mai clare asupra situației din teritoriu.

Kövér a confirmat că problema consolidării va rămâne în atenția ministerului, inclusiv prin programul național destinat clădirilor cu risc seismic, derulat de instituție.

„Consolidarea va avea în continuare o atenție sporită, deoarece este un program inclusiv prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), derulat prin minister. Este un subiect important pentru Ministerul Dezvoltării. Dorim să ne focusăm pe acest lucru, deoarece știm că este chiar un pericol și un risc real”, a concluziionat secretarul de stat.

Pentru următorul exercițiu financiar, datele centralizate, evaluările locale și experiența proiectelor anterioare vor contribui la stabilirea priorităților. Rămâne de văzut cum vor fi organizate concret liniile de finanțare pentru consolidare și în ce măsură viitoarele programe vor reuși să reducă întârzierile care au afectat intervențiile de până acum.

Un eveniment marca „Argument pentru România”

Dezbaterea „Argument pentru Construcții” a fost al doilea eveniment organizat anul acesta de către platforma „Argument pentru România”. Concepută pentru a găzdui dezbateri strategice pe subiecte de actualitate și interes la nivel național, platforma reunește decidenți, experți, lideri din mediul de afaceri și societatea civilă pentru a construi argumente reale pentru politici publice mai bune. Suita de evenimente organizate abordează temele care definesc viitorul României – sănătatea, piața de capital, inteligența artificială, pensiile și asigurările, industria, modernizarea statului și siguranța socială –, dincolo de discursuri conjuncturale, cu accent pe impact, responsabilitate și soluții.

Ediția din acest an a evenimentului „Argument pentru Construcții” a fost organizată cu sprijinul partenerilor: Straco Holding, Terra Gaz Construct, Construcții Erbașu, Garanti BBVA, Vego, Consitrans, Electrogrup, Flaros, Electromagnetica și Atrium Imobiliare.