Ministrul propus al Economiei vizează reluarea exploatării grafitului și valorificarea cuprului. Statul ar putea recupera resurse minerale din vechile exploatări

În cadrul audierilor parlamentare, Daniel Zamfir a prezentat proiectele pe care dorește să le promoveze la Ministerul Economiei. Inițiativele se află în stadii diferite de pregătire. Unele depind de obținerea unor licențe, în timp ce altele sunt discutate de aproape un deceniu.

Planurile readuc în atenție modul în care statul își administrează resursele naturale și companiile din domeniu. O parte dintre propuneri presupun reluarea unor activități, în timp ce altele urmăresc extinderea operațiunilor existente. Punerea lor în practică va depinde de deciziile viitoarei conduceri a ministerului.

Grafitul de la Baia de Fier și resursele Cupru Min

SALROM, Cupru Min și Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM) sunt cele trei companii indicate de Zamfir drept prioritare. SALROM urmărește reluarea activității la Baia de Fier, în județul Gorj, unde se află un zăcământ important de grafit. „Suntem în procedură să obținem licența de exploatare a grafitului la Baia de Fier, din discuția cu directorul SALROM la anul putem să beneficiem de acest lucru”, a spus Zamfir la audieri.

Grafitul este o materie primă critică, folosită inclusiv la fabricarea bateriilor. Cupru Min deține cantități importante de steril rezultate din exploatările anterioare. Potrivit lui Zamfir, tehnologiile moderne ar permite recuperarea unor minerale valoroase la costuri rezonabile.

„Îmi doresc să impulsionăm industria extractivă. Pe planetă există bătălie uriașă, sunt războaie, pe resurse minerale”, a declarat el. Pentru evaluarea potențialului minier, oficialul propune și refacerea hărții geologice naționale, astfel încât rezervele disponibile să fie cunoscute mai bine.

Statul vrea să intre pe piața apei minerale îmbuteliate

Societatea Națională a Apelor Minerale deține aproximativ jumătate dintre licențele pentru îmbutelierea apei minerale din România. Compania vinde însă resursa fără să opereze propria linie de îmbuteliere. „Vreau ca Societatea de Ape Minerale să își poată îmbutelia apa. Nu e rău să avem și o societate de stat care să îmbutelieze apa extrasă din subsol”, a afirmat Zamfir.

O asemenea investiție ar putea presupune cumpărarea unei fabrici funcționale sau construirea uneia de la zero. Ambele variante au mai fost luate în calcul în trecut. Proiectul este discutat de aproape zece ani și a figurat în programele de guvernare ale mai multor premieri. Până acum, niciuna dintre variante nu a fost pusă în practică.

Exporturile de cărbune, o variantă în condițiile decarbonizării

Reprezentanții sectorului minier au cerut autorităților să analizeze noi posibilități de valorificare a cărbunelui. Solicitarea vine în contextul obligațiilor de decarbonizare, care limitează utilizarea internă a resursei. „M-am gândit să considerăm cărbunele o materie primă. Am avut acordul legat de legea minelor și legea decarbonizării. Nu cred că s-ar opune nimeni nici Comisia să scoatem cărbunele, să îl exploatăm și să îl exportăm în țările care au nevoie”, a declarat ministrul propus.

Resursa nu intră în competența directă a Ministerului Economiei, potrivit precizărilor făcute la audieri. Eventualele exporturi ar necesita clarificări privind legislația aplicabilă și angajamentele asumate de România. Zamfir a susținut că numai rezervele de huilă ale țării ar fi suficiente pentru 101 ani, potrivit Economedia.