Susținerea agriculturii depinde atât de finanțarea programelor existente, cât și de adaptarea măsurilor la dificultățile fiecărui sector. Deciziile privind alocările bugetare pot influența activitatea fermelor în ultimele luni ale anului.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a prezentat luni bilanțul mandatului său și principalele măsuri considerate prioritare. Discuțiile au vizat întârzierile finanțării și necesitatea unor intervenții suplimentare pentru producători.
Plățile pentru opt programe agricole depind de rectificarea bugetară
Ministerul Agriculturii are nevoie de o suplimentare bugetară cuprinsă între 1,2 și 1,5 miliarde de lei. Banii sunt necesari pentru efectuarea plăților aferente celor opt programe de sprijin până la sfârșitul anului. Tanczos Barna a precizat că schemele sunt pregătite, iar numeroase cereri au fost deja depuse. Totuși, plățile nu pot începe fără alocarea fondurilor suplimentare.
Ministrul interimar a discutat în repetate rânduri cu reprezentanții Ministerului Finanțelor despre necesarul bugetar. Solicitările au rămas însă fără o rezolvare, în condițiile amânării rectificării. Între timp, fermierii suportă cheltuieli greu de susținut. Producătorii români concurează cu agricultori din alte state membre ale Uniunii Europene, unde anumite subvenții au fost deja acordate.
Fondurile europene trebuie completate cu bani de la bugetul național
O parte dintre programele de susținere a agriculturii beneficiază de finanțare europeană. Comisia Europeană a disponibilizat resurse din rezerva financiară, însă România trebuie să asigure contribuția națională necesară efectuării plăților. Tanczos Barna a explicat că fondurile comunitare au fost deja incluse parțial în bugetul de stat. Alocarea sumelor suplimentare rămâne însă condiționată de rectificarea bugetară.
„Putem aştepta noi, ministerul, fostul ministru, următorul ministru, dar nu noi suntem cei care aşteptăm acele sume, nu ministerul are nevoie de bani, ci fermierii care plătesc motorina la 11 lei, fermierii care plătesc îngrăşămintele la preţ dublu”, a explicat ministrul interimar. Ministerul Agriculturii nu a mai primit alocări suplimentare din luna mai. Programele pentru care existau deja fonduri au continuat însă să funcționeze pe durata interimatului.
Scumpirea energiei amenință competitivitatea producătorilor de carne
Separat de programele agricole existente, Tanczos Barna a solicitat introducerea urgentă a unei scheme naționale pentru sectoarele suin și avicol. Ajutorul ar urma să compenseze creșterea costurilor cu energia electrică și gazele naturale, care afectează activitatea fermelor.
„Vor pierde competitivitatea de care dispun astăzi şi pe piaţa internaţională lucrurile depind de câteva procente, nu de 10-20%”, a declarat ministrul interimar. Problemele s-au accentuat în ultimele două-trei săptămâni, după ce producătorii au început să primească noile prețuri la energie.
Cum ar putea funcționa noua schemă de ajutor de stat
Sprijinul pentru crescătorii de porci și păsări ar putea fi calculat în funcție de consumul energetic sau capacitatea de producție. O altă variantă presupune raportarea ajutoarelor la numărul locurilor de cazare pentru animale. Mecanismul ar urma să funcționeze pentru o perioadă limitată, cu un plafon financiar raportat la energia consumată. Facturile anterioare ar putea fi utilizate pentru stabilirea compensațiilor.
Potrivit ministrului interimar, ajutorul trebuie direcționat către producătorii care își mențin activitatea. Tanczos Barna a explicat că mecanismele europene analizate nu corespund nevoilor celor două sectoare. Principala dificultate privește codurile CAEN, care nu permit includerea activităților vizate în schemele identificate. În consecință, următorul ministru al Agriculturii ar urma să notifice o schemă națională de ajutor de stat, potrivit Ministerului Agriculturii.
Ministrul interimar a comparat dificultățile crescătorilor de animale cu problemele de competitivitate din industria auto. Oficialul a invocat avertismentele conducerii Renault privind importanța costurilor cu energia pentru menținerea producției în România. „Dacă ţara asta nu este capabilă să ofere la un preţ rezonabil energie electrică sau gaze, o să crească porci şi pui în altă parte, sau o să producă maşini în altă parte”, a susținut Tanczos Barna.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/bani-lei-dreamstime-calinescu-silviu-1.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/fabrica-1-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/bani-lei-dreamstime-calinescu-silviu-1.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/business-pro-visual.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/worried-businessman.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/bani.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/startup.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/nscale.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/cos-cumparaturi.jpg)