Peste 100.000 de firme noi sunt înregistrate în România anual, însă puține rezistă pe termen lung. Care sunt cauzele

Realitatea primilor ani de activitate este însă mult mai dificilă decât planurile de pe hârtie. Statisticile arată că mai puțin de jumătate dintre companiile nou-înființate reușesc să supraviețuiască după primii cinci ani de activitate. Costurile inițiale sunt în creștere, legislația fiscală se modifică frecvent, iar accesul la finanțare rămâne limitat pentru firmele fără istoric. Totodată, lipsa forței de muncă afectează tot mai multe sectoare economice.

În 2026, antreprenorii se confruntă cu un mediu de afaceri marcat de incertitudine, dar și de oportunități generate de digitalizare, inteligența artificială și schimbarea comportamentului consumatorilor. Succesul unei afaceri nu mai depinde doar de o idee bună. Are mai degrabă legătură cu capacitatea fondatorului de a gestiona riscurile financiare, administrative și operaționale încă din primele luni.

Cât costă să pornești o afacere în 2026

Deși înființarea unei firme este mai simplă decât în urmă cu câțiva ani, antreprenorii trebuie să ia în calcul o serie de costuri încă din prima zi. În funcție de forma juridică aleasă și de serviciile externe folosite, bugetul necesar pentru lansarea unei afaceri poate varia de la câteva sute la câteva mii de lei.

„Pentru cei care aleg varianta unui PFA, costurile sunt relativ reduse și se rezumă în principal la obținerea semnăturii electronice. Și, eventual, la serviciile de consultanță pentru pregătirea documentelor. În cazul unui SRL, cheltuielile sunt mai mari. Deoarece trebuie luate în calcul capitalul social, formalitățile administrative și eventualele servicii de asistență pentru înființare. La acestea se adaugă costurile care apar imediat după lansare. Un sediu social găzduit de o firmă specializată, serviciile de contabilitate, programele de facturare și alte obligații administrative pot însemna câteva sute de lei lunar chiar înainte ca afacerea să genereze venituri constante. Pentru multe start-up-uri, provocarea nu este neapărat înființarea firmei. Ci asigurarea capitalului necesar pentru primele luni de funcționare”, spune Adriana Cojocariu, expert contabil.

Ce costuri are un PFA față de un SRL

Înființarea unei afaceri în 2026 costă, în medie, între 150 și 1.500 de lei. Depinde de forma juridică aleasă și de modul în care este realizat dosarul, potrivit estimărilor din piață.

Pentru Persoană Fizică Autorizată (PFA), costurile totale se situează între 150 și 750 de lei. Înființarea la Registrul Comerțului este gratuită, însă semnătura electronică, obligatorie pentru relația cu ANAF și sistemul e-Factura, costă între 150 și 230 de lei. În cazul apelării la servicii de consultanță sau platforme specializate, se pot adăuga 300-500 de lei.

În cazul unei Societăți cu Răspundere Limitată (SRL), costul total ajunge la 680-1.500 de lei. Acesta include capitalul social minim de 500 de lei, taxele pentru Registrul Comerțului și Monitorul Oficial, aproximativ 140-150 de lei, semnătura electronică și eventuale costuri de asistență pentru înființare.

Specialista arată că alegerea între PFA și SRL depinde de nivelul de activitate, planurile de dezvoltare. Depinde, totodată, și gradul de protecție dorit pentru patrimoniul personal.

Costuri suplimentare de luat în calcul în prima lună

Indiferent de forma juridică aleasă, antreprenorii trebuie să ia în calcul și o serie de costuri suplimentare imediat după înființarea firmei. În funcție de situație, găzduirea sediului social poate costa între 500 și 1.200 de lei pe an. Acest lucru se aplică în cazul în care nu există o proprietate personală disponibilă pentru acest scop. De asemenea, Registrul Unic de Control are un cost de aproximativ 30 de lei.

La acestea se adaugă cheltuielile cu contabilitatea, care diferă în funcție de forma juridică. Astfel, pentru PFA, costurile pornesc de la 100-200 de lei pe lună în cazul utilizării unor aplicații sau servicii simplificate. Pentru un SRL, acestea pot ajunge la 250-600 de lei pe lună. Totul este în funcție de complexitatea activității și de contabilul ales, spune Adriana Cojocariu.

Afacerile care au cele mai mari șanse de supraviețuire

Nu toate afacerile pornesc cu aceleași șanse de succes. Datele din ultimii ani arată că există domenii în care firmele rezistă mai bine în timp. Pe de altă parte, sunt sectoare în care riscul de închidere rămâne ridicat încă din primii ani de activitate.

Printre afacerile care au cele mai mari șanse să treacă de pragul critic al primilor cinci ani se numără cele care oferă servicii altor companii. Este vorba despre domenii precum contabilitatea, consultanța juridică, serviciile IT, marketingul specializat sau consultanța de afaceri. Aceste firme beneficiază, de regulă, de contracte recurente și de relații pe termen lung cu clienții. Acest lucru le oferă mai multă stabilitate și predictibilitate.

Rate bune de supraviețuire se regăsesc și în producția industrială de nișă, unde concurența este mai redusă, Dar și în sănătatea privată, unde cererea pentru servicii medicale specializate, laboratoare și clinici private a crescut constant în ultimii ani. Tendința care se estimează că va continue și în perioada următoare. De asemenea, serviciile tehnice pentru companii, de la mentenanță industrială până la soluții de automatizare, rămân printre cele mai căutate segmente ale economiei, potrivit Atlas.ro.

Business-urile cu riscuri mai mari

La polul opus, se află domeniile în care concurența este foarte mare și barierele de intrare sunt reduse. HoReCa rămâne unul dintre cele mai dificile sectoare pentru antreprenorii aflați la început de drum. Costurile ridicate cu personalul, chiria și utilitățile, alături de schimbările rapide în comportamentul consumatorilor fac ca multe restaurante și cafenele să nu reușească să depășească primii ani de activitate.

Situația este similară și în comerțul cu amănuntul nespecializat. Aici, micile afaceri trebuie să concureze atât cu marile lanțuri de retail, cât și cu platformele online. De asemenea, serviciile personale care nu oferă un avantaj clar sau o specializare distinctă ajung adesea să concureze exclusiv prin preț. Acest lucru reduce semnificativ șansele de dezvoltare pe termen lung.

Diferențierea și poziționarea corectă fac diferența între supraviețuire și eșec

Afacerile care rezolvă o problemă concretă, au o poziționare clară și reușesc să construiască o bază stabilă de clienți sunt cele care au cele mai mari șanse să supraviețuiască și să se dezvolte într-un mediu economic tot mai competitiv.

„Atunci când îţi alegi o industrie, dacă este una foarte competitivă, înseamnă că există piaţă pentru asta şi e bine. Înseamnă că e mult capital, e multă activitate, sunt mulţi clienţi. Când îţi deschizi o afacere, e bine să te uiţi la cei mai mari şi să ai în cap target-uri foarte înalte. Studiază-i pe cei care sunt cei mai buni în domeniu. Dar te poţi și nişa sau poţi comunica într-un mod diferit faţă de ei. 100% există posibilitatea să faci mai bine ceva ce fac deja alţii. Chiar dacă este aceeaşi industrie şi aceeaşi activitate, ai şanse să o faci mai bine decât alţi jucători. E important să comunici, te poţi nişa atât în activitate, cât şi în comunicare şi poţi rezolva o problemă care există”, spune Raluca Hăulică, fondatoarea unui brand de încălțăminte, potrivit zf.

Instabilitatea fiscală și impactul asupra start-up-urilor

Instabilitatea fiscală reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru start-up-uri, deoarece afectează direct predictibilitatea necesară oricărui plan de afaceri. Modificările frecvente ale taxelor, plafoanelor și legislației fiscale pot destabiliza o firmă încă din primele luni de activitate, spune Adriana Cojocariu.

Efectele se resimt în mai multe zone:

• Lipsa de predictibilitate financiară, care face dificilă planificarea bugetelor și stabilirea corectă a prețurilor.
• Schimbarea încadrării fiscale, cum ar fi trecerea între microîntreprindere și impozit pe profit, care poate afecta direct profitabilitatea.
• Creșterea costurilor operaționale, inclusiv pentru contabilitate, software și adaptarea la noi sisteme digitale precum e-Factura sau e-TVA.
• Blocarea investițiilor, deoarece antreprenorii devin mai prudenți, iar finanțatorii mai reticenți.
• Consum crescut de timp și resurse, în detrimentul activității de bază și al dezvoltării afacerii.

Pe lângă instabilitatea fiscală, antreprenorii la început de drum se confruntă și cu greșeli frecvente de management, strategie și marketing.

Care sunt cele mai comune greșeli

Adriana Cojocariu spune că printre cele mai frecvente greșeli făcute de antreprenorii aflați la început de drum se află:

• gestionarea defectuoasă a cash flow-ului și amestecarea finanțelor personale cu cele ale firmei.
• lipsa validării ideii de business și poziționarea slabă pe piață.
• alegerea greșită a partenerilor sau a formei juridice.
• subestimarea bugetului de pornire și a costurilor reale de funcționare.
• amânarea lansării sau lipsa unei strategii clare de vânzări și marketing.

În ceea ce privește angajările, start-up-urile trebuie să respecte proceduri legale stricte încă dinainte de prima zi de muncă, de la medicina muncii, contractele individuale de muncă și înregistrarea în Revisal, la obligații SSM și administrative.

Totodată, în primele 30 de zile de la înființare, firmele trebuie să se conformeze unor cerințe precum deschiderea contului bancar, achiziția Registrului Unic de Control, obținerea semnăturii electronice și înrolarea în Spațiul Privat Virtual (SPV), alături de integrarea în sistemele digitale ANAF precum e-Factura și, după caz, e-TVA.

În ansamblu, presiunea birocratică și fiscală ridicată transformă primele luni de activitate într-o etapă critică, în care supraviețuirea și stabilizarea unei afaceri depind în mare măsură de capacitatea antreprenorului de adaptare și conformare rapidă.

Supraviețuirea unei firme depinde de execuție, nu doar de idee

Înființarea unei firme în România este, în prezent, relativ simplă și accesibilă, însă adevărata dificultate apare după momentul lansării. Dincolo de actele de înregistrare, antreprenorii intră într-un mediu în care apar rapid costuri lunare, obligații administrative, reguli fiscale în schimbare și presiune pe încasări.

De aceea, diferența dintre o firmă care rezistă și una care se închide nu ține doar de idee sau de domeniul ales, ci mai ales de cât de bine este pregătit antreprenorul pentru realitatea de zi cu zi a businessului. În practică, supraviețuirea în primii ani depinde mai mult de disciplină financiară, adaptare rapidă și înțelegerea corectă a costurilor, decât de entuziasmul de la început.