Când va începe Azomureș să livreze îngrășăminte pentru fermierii români. Întârzierile se vor face simțite în recoltele din următorii doi ani

La finalul lunii mai, după îndelungi tratative, începute anul trecut, Romgaz a anunțat preluarea Azomureș. Anunțul a venit la scurt timp după ce combinatul de îngrășăminte de la Târgu Mureș și-a publicat rezultatele financiare pe 2025. Iar datele nu au fost deloc bune – cifra de afaceri și-a accelerat scăderea, ajungând la 1,15 miliarde de lei.

Valoarea este cu aproape 1,43 miliarde mai mică decât vârful înregistrat în 2021. De atunci, trendul a fost unul constant descendent:

• 2022: -15,7%.
• 2023: -14,6%.
• 2024: -15,4%.
• 2025: -26,6%

În ceea ce privește profitul net, 2025 a fost al treilea an consecutiv când Azomureș a raportat pierderi. Anul trecut, acestea au ajuns la 1,24 miliarde de lei, cu 145% mai mari decât în 2024. Minusul s-a datorat, în principal, creșterii costurilor totale la 2,46 miliarde, mai mult decât dublul valorii veniturilor totale (1,2 miliarde).

Combinatul a ajuns în această situație dificilă din cauza prețurilor mari la gaze, care au o pondere de 70-80% din costul de producție. Josh Zacharias, directorul general al Azomureș, estima că prețurile gazelor în România sunt de 3-4 ori mai mari decât cele de care beneficiază concurenții non-europeni de pe piața îngrășămintelor chimice.

Prețul îngrășămintelor azotoase a crescut cu 40% în 2026

În aceste condiții, anunțul preluării de către Romgaz a fost mai mult decât binevenit. Și a fost salutat ca o victorie la nivel oficial.

Premierul interimar Ilie Bolojan, care a anunțat semnarea tranzacției, estimată la 69 de milioane de euro, a declarat că „Preluarea combinatului Azomureş de către Romgaz salvează producţia de îngrăşăminte pentru agricultură din România şi va asigura preţuri stabile pentru agricultorii noştri în anii următori. (…)  Având în vedere importanţa producţiei de îngrăşăminte în contextul crizei din Golf şi valorificarea în interesul economiei naţionale a resurselor pe care le avem, ţinând seama de impactul combinatului în judeţul Mureş şi de numărul de angajaţi, peste 900, aceasta este una dintre cele mai importante tranzacţii derulate în ultimii ani.”

O idee confirmată, parțial, și de vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, care declara că „Azomureş, prin Romgaz, este singura soluţie salvatoare pentru fermierii din România”.

Declarația venea în contextul în care ministrul confirma ceea ce fermierii semnalaseră în repetate rânduri – creșterea rapidă a prețurilor la îngrășăminte pe piața locală.

Potrivit specialiștilor în domeniu, anul acesta prețurile îngrășămintelor azotoase au crescut cu 40% față de decembrie 2025 și cu 70% față de media anului 2024. Majorarea i-a obligat pe fermieri să reducă achizițiile, mai ales că avansul costurilor de producție nu este acoperit de o evoluție similară a prețurilor de vânzare. Ca urmare, în primăvară, aproape două treimi (65%) dintre fermieri nu își cumpăraseră cantitățile necesare de îngrășăminte. Ceea ce s-a transpus într-un deficit de fertilizare, care va fi vizibil în recoltele obținute.

Preluarea Azomureș, o decizie strategică necesară

Și fermierii au salutat încheierea contractului dintre cel mai mare producător de gaze naturale și cel mai mare combinat de îngrășăminte chimice din România.

„Preluarea Combinatului Azomureș de către Romgaz este o decizie strategică necesară, ale cărei efecte concrete vor fi resimțite gradual, pe măsura repornirii capacităților de producție. Reluarea activității combinatului va reduce structural dependența de importuri, va stabiliza prețurile pe piața internă și va proteja fermierii de șocurile externe generate de volatilitatea piețelor internaționale. Pe termen mediu, valorificarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep în producția internă de îngrășăminte va genera valoare adăugată națională, oferind agriculturii o sursă predictibilă de aprovizionare”, ne-a declarat Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români.

Potrivit acestuia, România se numără printre cele mai expuse state membre ale Uniunii Europene la volatilitatea pieței internaționale de îngrășăminte. Specialistul a argumentat că dependența totală de importuri expune fermierii români la orice perturbare a lanțurilor globale de aprovizionare: conflict geopolitic, blocare a rutelor maritime sau restricții comerciale, fără capacitatea de a se proteja prin mijloace interne, aflate la îndemâna statului român.

„Pentru categoriile esențiale de îngrășăminte azotate dependența de importuri depășește 90%. Anterior crizei actuale, Combinatul Azomureș asigura peste 90% din ureea utilizată în agricultura națională. Dar intrarea sa în conservare a eliminat practic orice tampon intern. Integrarea producției de îngrășăminte în strategia de securitate economică a României, prin valorificarea gazelor din Neptun Deep, reprezintă o direcție pe care Clubul Fermierilor Români a susținut-o consecvent în dialogul cu autoritățile naționale”, a subliniat Bogdan Chiripuci.

Reluarea producției, abia în trimestrul II din 2027

Preluarea Azomureș este deci „soluția salvatoare”, numai că materializarea ei nu va fi imediată.

Din start, reprezentanții Romgaz au venit cu o precizare importantă: „Nu cumpărăm compania, cumpărăm activele. Datoriile pe care Azomureş le are vor rămâne datoriile lor (respectiv ale Grupului Ameropa, care a deținut combinatul – n.r.). Nu le vom prelua”, a declarat Gabriela Trânbiţaş, directorul financiar al companiei de stat.

Anunțul este important, pentru că anul trecut, datoriile combinatului de îngrășăminte au fost aproape egale cu cifra de afaceri. Este adevărat însă că în ușoară scădere (-3,6%) față de maximul atins în anul anterior, când s-au ridicat la 1,19 miliarde.

Romgaz a argumentat că, prin achiziționarea activelor, gazul extras va putea fi utilizat direct pentru producția de îngrășăminte. Fără a mai fi nevoie să fie vândut către combinat, care ar fi reprezentat o entitate juridică separată.

Problema este însă că, în prezent, Romgaz nu deține resursele de gaze necesare repornirii combinatului. Și nici într-un orizont de timp prea apropiat nu le va avea. Asta din cauza prevederilor legislative, care stabilesc că producătorii de gaze au obligația de a acoperi necesarul pentru consumatorii casnici și CET-uri și să constituie stocuri. Iar prevederile sunt în vigoare până la 1 aprilie 2027.

Dacă nu este reluată activitatea combinatului, Romgaz nu poate prelua nici personalul calificat necesar. Pentru că un alt OUG limitează efectuarea de noi angajări în companiile cu capital majoritar de stat în absența unei creșteri preconizate a veniturilor. Prin urmare, este posibil ca, la momentul prevăzut pentru reluarea activității Azomureș, compania să nu dispună de angajații de care are nevoie.

Perspective sumbre pentru fermieri?

În aceste condiții, dacă statul nu intervine în sprijinul fermierilor, este foarte posibil ca și recoltele de anul viitor, dar și cele din 2028 să fie afectate.

Problema este agravată de faptul că fermierii români se confruntă cu un deficit tot mai mare de lichiditate. Iar furnizorii de îngrășăminte, dar și de alte inputuri, au început să ceară plăți cash. Situație care are slabe șanse să se remedieze, având în vedere că accesul la finanțarea bancară rămâne limitat pentru agricultori.

Potrivit estimărilor lui Bogdan Chiripuci, deficitul de fertilizare din acest an se va propaga și anul viitor, din cauză că solurile cu rezerve nutritive diminuate prelungesc impactul dincolo de un singur an agricol. Și dacă situația din acest an se va perpetua și în primăvara viitoare, Azomureș urmând să intre pe producție în cel mai bun caz în al doilea trimestru din 2027, este foarte posibil ca efectele să se resimtă și în 2028. Asta dacă nu cumva statul se decide să dea o serie de derogări care să permită ca Azomureș să devină, într-adevăr, soluția salvatoare de care are nevoie agricultura românească.