Cât pierzi din bani din cauza inflației. Scumpirile reduc valoarea salariilor și a economiilor

Efectul direct este reducerea puterii de cumpărare: cu aceeași sumă poți cumpăra mai puține produse. La o inflație de 10%, cei 10.000 de lei păstrați fără dobândă pierd într-un an aproximativ 909 lei din puterea de cumpărare.

Banca Centrală Europeană explică inflația prin creșterea generalizată a prețurilor, nu prin scumpirea izolată a unui produs. Dacă se scumpește doar cafeaua, nu putem vorbi automat despre inflație. Fenomenul apare când crește prețul unui coș larg de alimente, mărfuri și servicii. În România, acest coș este urmărit de Institutul Național de Statistică. Produsele primesc ponderi diferite, în funcție de importanța lor în cheltuielile gospodăriilor. O creștere a prețului energiei are, astfel, un efect mai puternic decât o scumpire similară a unui produs cumpărat rar.

În iunie 2026, rata anuală a inflației a fost de 10,4%, potrivit INS. Aceasta înseamnă că prețul coșului mediu de consum a fost cu 10,4% mai mare decât în iunie 2025. De la începutul anului, prețurile au crescut cu 3,8%. În ultimele 12 luni, rata medie a modificării prețurilor a fost de 9,8%.

Cât valorează în realitate 10.000 de lei

Inflația nu ia bani direct din cont. Soldul rămâne același, dar suma permite cumpărarea unei cantități mai mici de bunuri și servicii. Pierderea poate fi calculată prin raportarea banilor disponibili la noul nivel al prețurilor. La o inflație de 10,4%, un coș care costa 10.000 de lei ajunge să coste 11.040 de lei. Pentru a cumpăra aceleași lucruri, o persoană are nevoie de încă 1.040 de lei.

Privită din cealaltă direcție, o sumă de 10.000 de lei păstrată timp de un an mai are o valoare reală de aproximativ 9.058 de lei, exprimată în prețurile anului anterior. Pierderea puterii de cumpărare este de aproximativ 942 de lei.

Cele două rezultate exprimă lucruri diferite. Cei 1.040 de lei reprezintă suma suplimentară necesară pentru același coș. Cei 942 de lei reprezintă pierderea de valoare reală a celor 10.000 de lei existenți. Calculul poate fi aplicat oricărei sume. La aceeași rată a inflației, 50.000 de lei ținuți fără dobândă mai valorează în termeni reali aproximativ 45.290 de lei. Puterea lor de cumpărare scade cu aproximativ 4.710 lei într-un singur an.

Un salariu mai mare nu înseamnă întotdeauna un câștig

Inflația afectează și veniturile. Pentru ca un salariu de 5.000 de lei să-și păstreze integral puterea de cumpărare la o inflație de 10,4%, acesta ar trebui să crească la 5.520 de lei. Dacă angajatul primește o majorare de numai 5%, salariul ajunge la 5.250 de lei. Creșterea pare un câștig de 250 de lei. În realitate, noul salariu valorează aproximativ 4.755 de lei în prețurile de anul trecut. Angajatul pierde aproape 245 de lei din puterea de cumpărare lunară. Pe parcursul unui an, diferența se apropie de 2.940 de lei. Calculul presupune că structura cheltuielilor persoanei este similară coșului mediu folosit de INS.

Dacă salariul rămâne nemodificat la 5.000 de lei, pierderea este și mai mare. Venitul mai valorează aproximativ 4.529 de lei în termeni reali. Puterea de cumpărare scade, așadar, cu circa 471 de lei pe lună.

Economiile sunt protejate numai dacă randamentul acoperă inflația

Banii păstrați în numerar sau într-un cont fără dobândă sunt expuși integral inflației. Nici existența unei dobânzi nu garantează însă protejarea economiilor. Contează randamentul rămas după taxe și comisioane.

Să presupunem că o persoană are 10.000 de lei, iar economiile îi aduc un câștig net de 5%. După un an, suma ajunge la 10.500 de lei. La o inflație de 10,4%, valoarea reală este însă de aproximativ 9.511 lei. Deși soldul a crescut cu 500 de lei, puterea de cumpărare a scăzut cu aproape 489 de lei. Pentru conservarea valorii banilor, randamentul net trebuie să fie cel puțin egal cu inflația. Dacă este mai mic, pierderea doar se reduce. Ea nu dispare.

Fiecare gospodărie are propria inflație

Rata publicată de INS reprezintă o medie. Ea nu arată exact cât s-au scumpit cumpărăturile fiecărei familii. Banca Centrală Europeană vorbește despre o „inflație personală”, determinată de structura cheltuielilor fiecărei gospodării. O familie care consumă multă energie, folosește zilnic mașina și cheltuiește o parte mare din venit pe alimente poate resimți o inflație peste medie. O persoană cu alte obiceiuri de consum poate suporta o creștere mai mică.

Reducerea inflației nu înseamnă, de regulă, că prețurile revin la nivelurile anterioare. Înseamnă doar că acestea cresc mai lent. Dacă inflația coboară de la 10% la 5%, produsele nu se ieftinesc automat. Ele continuă să se scumpească, dar într-un ritm mai redus.

Efectul devine considerabil pe termen lung. La o inflație constantă de 5%, un coș de 10.000 de lei ar costa aproximativ 12.763 de lei după cinci ani. La o rată anuală de 10%, costul ar ajunge la peste 16.100 de lei. Inflația se acumulează, deoarece fiecare nouă creștere se aplică peste prețurile deja majorate. Astfel, pierderea nu trebuie măsurată doar prin suma rămasă în cont. Indicatorul relevant este cantitatea de bunuri și servicii care poate fi cumpărată. Salariile și economiile pot crește în cifre, dar valoarea lor reală scade atunci când nu țin pasul cu prețurile.