AMEPIP a prezentat companiile propuse la listare pe Bursa de Valori București. Care sunt candidații cu șanse reale

Lista prezentată de AMEPIP include mai multe companii strategice controlate de către stat prin intermediul ministerelor de resort. Printre propuneri se numără însă și mai multe societăți aflate în subordinea autorităților locale. Potrivit analiștilor, acest lucru reprezintă un semnal că statul vrea să extindă reforma guvernanței corporative dincolo de marile companii energetice deja vizate în ultimii ani.

Cu toate acestea, domeniul energiei nu lipsește, dar se adaugă infrastructura și transporturile, care au o pondere crescută. Astfel, lista prezentată de AMEPIP include:

• Electrocentrale București SA.
• Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA.
• Compania Națională Aeroporturi București SA.
• Societatea de Transport București SA.
• Compania de Transport Public Iași SA.
• Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA.

Printre numele importante nominalizate se mai numără și Compania Națională de Investiții SA, precum și Loteria Română SA. Propunerile includ și companii locale din sectorul serviciilor, ca Salubris SA sau Amenajare Edilitară și Salubrizare Sector 5 SA.

Ce a propus vicepremierul Oana Gheorghiu în plus

Lista prezentată de AMEPIP diferă de nominalizările făcute inițial de vicepremierul Oana Gheorghiu. Printre acestea se află și candidatul cu cele mai mari șanse la listare, CEC Bank. Banca este deja prezentă pe BVB cu emisiuni de obligațiuni.

„Obligaţia mea ca şi coordonator de reformă a fost să fac o analiză privind restructurarea companiilor şi eventuala listare la bursă. Am prezentat posibilităţi de listare, ce companii s-ar preta la o primă listare. Și apar diferenţe faţă de AMEPIP, pentru că noi ne-am uitat şi la CEC. Este o companie care nu face parte din portofoliul AMEPIP. Ne-am uitat şi la alte companii care ar putea să facă o listare suplimentară deja existentă”, a precizat vicepremierul.

Printre companiile propuse pentru un SPO se numără „vedetele” BVB din sectorul energetic. Este vorba de companii precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica sau Transgaz. Conform raportului prezentat de Oana Gheorghiu, o listare a unor pachete suplimentare de 5-10% la Hidroelectrica, 5-7% la Romgaz şi 5% la Transgaz ar genera venituri la buget între 5,3 şi 9,4 miliarde de lei. În plus, dacă s-ar realiza SPO-urile la H2O și SNG și IPO-ul CEC Bank, s-ar realiza și jalonul din PNRR.

Avantajele și dezavantajele listării accelerate

Pentru atingerea acestor obiective, una dintre metodele avute în vedere este cea a unei listări accelerate.

„O listare accelerată înseamnă că îmi aleg eu momentul când vând un pachet de acţiuni. Iar momentul acela este atunci când preţul este sus, când bursa este sus şi cu un discount pe care pot să mi-l calculez şi să consider că îmi este avantajos. O listare cu pregătire înseamnă costuri de prelistare, de studii de fezabilitate, de a atrage investitori. Toate acele costuri, pe care o listare clasică le include şi care uneori pot să fie suficient de mari, mai presupun un risc – nu ştiu ce se întâmplă la data la care eu am anunţat listarea. Poate piaţa se duce în jos. Sunt avantaje şi dezavantaje. Să ştiţi că n-a inventat nici Guvernul Bolojan şi nici Cabinetul vicepremierului aceste instrumente sănătoase, care fac bine ţărilor din jurul nostru”, a subliniat Oana Gheorghiu, citată de financialintelligence.

Potrivit vicepremierului, termenul propus pentru IPO-ul CEC Bank este trimestrul IV din acest an.