Ce se întâmplă dacă nu mai poți plăti ratele. De la renegocierea creditului până la executarea silită și situația în caz de deces

Ce se întâmplă dacă nu mai poți plăti ratele. De la renegocierea creditului până la executarea silită și situația în caz de deces Ce se întâmplă dacă nu mai poți plăti ratele. De la renegocierea creditului până la executarea silită și situația în caz de deces Foto: Magnific
Mii de români ajung anual în situația de a nu mai putea achita ratele la bancă sau la alte instituții de credit. Motivele sunt diverse.

Unii își pierd locul de muncă. Alții se confruntă cu probleme medicale, divorț sau scăderea veniturilor. În alte cazuri, ratele cresc după majorarea dobânzilor, iar bugetul familiei nu mai face față.

Neplata unui credit nu înseamnă că executarea silită începe imediat. Există mai multe etape, iar legea oferă anumite posibilități de protecție pentru debitori. În același timp, obligațiile contractuale nu dispar, iar întârzierile pot avea consecințe importante asupra patrimoniului și istoricului de credit.

Dacă rata nu este plătită la scadență, banca începe să calculeze dobânzi și penalități, conform contractului de credit. În paralel, clientul este notificat și i se solicită achitarea sumelor restante. Durata acestei etape diferă de la o bancă la alta, însă creditorii încearcă, de regulă, să recupereze datoria fără a ajunge în instanță. În această perioadă, cel mai important lucru este ca debitorul să contacteze banca. Mulți clienți evită discuțiile, însă instituțiile de credit preferă, de cele mai multe ori, o soluție negociată.

Creditul poate fi restructurat

Dacă dificultățile financiare sunt temporare, banca poate accepta restructurarea creditului. Printre soluțiile întâlnite se numără prelungirea perioadei de rambursare, reducerea temporară a ratelor sau acordarea unei perioade de grație pentru principal. Aceste măsuri nu șterg datoria. În multe cazuri, costul total al creditului crește deoarece dobânda este plătită pentru o perioadă mai lungă.

Banca nu este însă obligată să accepte restructurarea. Decizia depinde de situația financiară a clientului și de politica internă a instituției.

Restanțele ajung în Biroul de Credit

Dacă întârzierea depășește termenul prevăzut de lege și de contract, informațiile pot fi raportate la Biroul de Credit. Un istoric negativ poate îngreuna obținerea altor credite în viitor. Chiar dacă datoria este achitată ulterior, informațiile rămân o perioadă în evidențele Biroului de Credit, potrivit regulilor aplicabile.

Creditul poate fi declarat scadent anticipat

Dacă restanțele continuă, banca poate declara creditul scadent anticipat. Aceasta înseamnă că nu mai sunt exigibile doar ratele restante. Debitorul trebuie să achite întreaga sumă rămasă din credit, împreună cu dobânzile și celelalte costuri prevăzute în contract. În practică, puțini debitori pot plăti integral aceste sume. Din acest motiv, multe cazuri ajung în etapa executării silite.

Ce înseamnă executarea silită

Executarea silită începe numai în condițiile prevăzute de lege și presupune intervenția unui executor judecătoresc. În funcție de situație, pot fi aplicate mai multe măsuri: poprirea salariului, pensiei sau a altor venituri, poprirea conturilor bancare, executarea bunurilor mobile, executarea locuinței aduse garanție pentru creditul ipotecar sau valorificarea altor bunuri urmăribile.

În cazul creditelor ipotecare, imobilul poate fi scos la licitație dacă datoria nu este achitată.

Dar nici vânzarea locuinței nu stinge întotdeauna datoria. Mulți cred că, odată vândută locuința, creditul dispare automat. În realitate, acest lucru se întâmplă doar dacă prețul obținut acoperă integral creditul, dobânzile, penalitățile și cheltuielile de executare. Dar, dacă suma obținută este mai mică decât datoria totală, debitorul poate rămâne obligat să achite diferența.

Există însă și excepții prevăzute de lege, cum este mecanismul dării în plată, aplicabil doar în anumite condiții stabilite de legislația în vigoare.

Ce se întâmplă dacă titularul creditului moare

Moartea debitorului nu stinge automat obligațiile de plată. Datoriile fac parte din masa succesorală și se transmit, în principiu, odată cu patrimoniul. Moștenitorii care acceptă moștenirea preiau atât bunurile, cât și obligațiile patrimoniale ale persoanei decedate. Totuși, răspunderea lor este limitată la valoarea bunurilor moștenite, potrivit dispozițiilor Codului civil.

Dacă toți moștenitorii renunță la succesiune, aceștia nu preiau nici bunurile și nici datoriile persoanei decedate.

Rolul asigurării de viață

Multe credite ipotecare sunt însoțite de o asigurare de viață. Dacă decesul este acoperit de poliță și nu există excluderi contractuale, compania de asigurări poate achita soldul creditului rămas.

Există însă situații în care despăgubirea poate fi refuzată. De exemplu, dacă decesul se încadrează într-o excludere prevăzută expres în contractul de asigurare sau dacă au fost încălcate obligațiile asumate la încheierea poliței. Din acest motiv, simpla existență a unei asigurări nu garantează automat stingerea creditului. Beneficiarii trebuie să verifice cu atenție condițiile poliței.

Cum poate fi evitat cel mai rău scenariu

Specialiștii recomandă ca persoanele care întâmpină dificultăți financiare să contacteze banca cât mai devreme. Cu cât problema este discutată mai rapid, cu atât cresc șansele identificării unei soluții amiabile. Amânarea discuțiilor și acumularea restanțelor reduc posibilitățile de restructurare și cresc riscul executării silite.

Primele săptămâni sunt cele mai importante. Mulți debitori evită să răspundă la telefon sau ignoră notificările primite de la bancă. Specialiștii spun însă că aceasta este una dintre cele mai mari greșeli. Dacă anticipezi că nu vei putea plăti rata, contactează imediat banca și explică situația. Instituțiile de credit sunt, de regulă, mai dispuse să găsească o soluție înainte ca restanțele să se acumuleze. Înainte de a accepta o restructurare, solicită băncii toate costurile și efectele măsurii propuse. O rată mai mică poate însemna, pe termen lung, un cost total mai mare al creditului.

Dacă dificultățile financiare sunt provocate de pierderea locului de muncă sau de o problemă medicală, pregătește documentele care dovedesc această situație. Ele pot fi utile în discuțiile cu banca.

Nu contracta un alt credit doar pentru plata ratelor restante fără să analizezi atent costurile. În multe cazuri, această soluție poate agrava gradul de îndatorare.

Ce se întâmplă dacă există un codebitor sau un coplătitor

În multe contracte de credit, mai ales cele ipotecare, apar doi sau mai mulți debitori. În această situație, fiecare persoană răspunde pentru obligațiile asumate prin contract. Dacă unul dintre debitori nu mai poate plăti, banca poate solicita plata ratelor celuilalt codebitor. Instituția de credit nu este obligată să împartă datoria în mod egal între aceștia.

În cazul unui cuplu căsătorit, divorțul nu modifică automat obligațiile față de bancă. Chiar dacă foștii soți stabilesc prin partaj cine păstrează locuința și cine achită creditul, banca poate continua să urmărească ambii debitori dacă amândoi au semnat contractul.

Modificarea obligațiilor față de bancă este posibilă numai dacă instituția de credit acceptă schimbarea contractului și aprobă, de exemplu, preluarea creditului de către unul dintre debitori.

Banca nu poate lua toți banii din salariu. Chiar dacă începe executarea silită, legea stabilește limite privind poprirea veniturilor. În general, pentru o singură executare silită poate fi reținută până la o treime din venitul net lunar. Dacă există mai multe executări silite simultane, reținerea poate ajunge până la jumătate din venitul net, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Există și venituri care beneficiază de protecție specială sau nu pot fi urmărite decât în condițiile expres prevăzute de lege. Este vorba despre alocații de creștere a copilului, ajutor social, indemnizația de concediu medical etc. Dar nici acestea, nu toate sunt în totalitate neurmaribile.

Ce se întâmplă dacă banca vinde creditul unui recuperator

Dacă restanțele persistă, banca poate cesiona creditul unei firme specializate în recuperarea creanțelor. Debitorul trebuie informat despre această schimbare, însă obligația de plată nu dispare.

Recuperatorul preia dreptul de a încasa datoria, dar nu poate modifica în mod arbitrar condițiile contractului și nici nu poate aplica măsuri de executare în afara celor prevăzute de lege. Dacă debitorul nu plătește, recuperatorul poate solicita, la rândul său, executarea silită, în condițiile legale.

Debitorul are dreptul să ceară informații privind valoarea datoriei și modul în care aceasta a fost calculată. De asemenea, poate contesta în instanță eventualele măsuri pe care le consideră nelegale.

0 comentarii