Industria laptelui, o afacere de 1,8 miliarde de euro, cu grad de risc ridicat. Cine sunt campionii producției în România

Dacă este să ne luăm după datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru începutul anului, industria laptelui și a produselor lactate din România o duce bine. În primele trei luni din 2026, fabricile locale au procesat cu aproape 50% mai mult lapte decât în perioada similară a anului trecut. Volumul la care s-a ajuns depășește deja 350.000 de tone. Creșterea vine pe un fond al majorării cantității colectate de la producători, care a ajuns la 314.000 de tone. Diferența, de aproape 10%, este completată din importuri, spre nemulțumirea fermierilor locali.

Nu este însă singurul lucru care îi supără. Potrivit producătorilor, prețul laptelui la poarta fermei este într-o continuă scădere. De la 2-2,50 lei litrul, în urmă cu câteva luni, în aprilie ajunsese la 1,70 lei.

Este o reducere de 15-30% care afectează drastic câștigurile micilor fermieri. Mai ales în contextul în care aceștia se confruntă cu o creștere a costurilor de producție.

Fermieri vs procesatori

De cealaltă parte, procesatorii susțin că și pentru ei costurile s-au majorat substanțial. Iar lista lor este mult mai extinsă, pentru că implică cheltuieli cu combustibilul vehiculelor pentru colectare, cu testarea laptelui, depozitarea, pasteurizarea, ambalarea și plasarea către distribuitor sau distribuția către rețelele de retail. Iar dacă vorbim de produse, lista costurilor crește și mai mult.

Evident, argumentul nu este pe placul fermierilor, care afirmă că, în prețul final la raft, materia primă reprezintă până la 85%. Sau cel puțin așa ar trebui.

Dar ultima verigă este reprezentată de retaileri. Și, cum aceștia sunt partea cea mai vizibilă a acestui lanț, sunt considerați – atât de către producători și procesatori, cât și de consumatorii finali – drept principalii beneficiari ai creșterii prețurilor.

Retailerii fac prețul?

Argumentele sunt numeroase și se bazează pe diferențele mari dintre diferitele tipuri de produse. Comparațiile fac referire, cu precădere, la produsele dezvoltate sub brandurile proprii. Retailerii argumentează însă că și ei au creșteri de costuri și taxe, pe care trebuie să le acopere din adaosul comercial aplicat.

Ionel Arion, președintele Federației Naționale PRO AGRO, susține că în acest ecosistem, efectul este invers. Adică, fermierul devine ultima verigă din lanț atunci când se stabilesc prețurile. „Retailerul face presiune pe distribuitor, distribuitorul pe procesator, iar acesta pe fermier. Fermierul nu mai are asupra cui să facă nicio presiune. Credeți că dacă, mâine, fermierii ar spune că nu mai pot vinde laptele sub prețul de 2,25 lei litrul, i-ar lua cineva în seamă? Și are și el costuri, cu motorina, cu energia, cu furajele, care s-au scumpit”, spune Arion.

Argumentația este pertinentă, mai ales că fermierii susțin că, din cauza excedentului de producție de lapte din statele Uniunii Europene se importă lapte și la 1 leu litrul, Valoare pe care nu o pot concura.

De cealaltă parte însă, reprezentanții Asociației Patronale Române din Industria Laptelui afirmă că problema nu este nouă. Și că, în pofida plângerilor repetate ale producătorilor, aceștia au profit.

Cifră de afaceri de 9,33 miliarde de lei

Dincolo de aceste polemici, cert este că industria locală a laptelui și produselor lactate pare să meargă bine, conform datelor INS. Pentru a avea însă o imagine mai clară asupra rezultatelor înregistrate în acest sector, am apelat la informațiile furnizate de platforma AlertăCUI. Până la data realizării acestui material, doar aproximativ 10% dintre companiile care activează sub Codul CAEN 1051 – fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor – publicaseră datele financiare pe 2025. Așa că ne vom raporta la rezultatele din 2024, când aproape 500 de companii figurau în scriptele Ministerului Finanțelor și ale ANAF.

Dintre acestea nu toate erau însă și active. 12 figurau ca fiind în întrerupere temporară de activitate. 10 erau în dizolvare, șase – în faliment, iar patru – radiate. Nu este însă singura veste negativă. Din totalul menționat, o treime (165 de companii) nu declaraseră nimic la cifra de afaceri. Iar un procent de 12% raportaseră venituri de sub 100.000 de lei.

Cifra de afaceri cumulată a întregului sector, fusese în urmă cu doi ani de aproximativ 9,33 miliarde de lei. O valoare respectabilă, echivalentă cu 1,87 miliarde de euro, care crescuse cu aproape 9% față de anul anterior. Și în 2023 trendul fusese unul ascendent, majorarea fiind de 7,26%.

Pierderile s-au majorat cu 163%

Perspectiva se schimbă însă dacă ne uităm la profitul net. Valoarea cumulată a fost în 2024 de 483,1 milioane de lei. În scădere față de 2023, când totalul s-a ridicat la 513,1 milioane. Este adevărat însă că rezultatul a survenit în urma unui salt de aproape 58% față de 2022.

Dacă privim și reversul medaliei, descoperim că, în urmă cu doi ani, nivelul de îndatorare ajunsese la aproape 2,7 miliarde de lei, în creștere cu 4,4%. Creanțele se majoraseră și ele ușor (+1%), la 1,05 miliarde. Iar pierderile nete înregistraseră un salt de 163,2%, ajungând la aproape 85 de milioane.

Este o creștere explozivă care arată că firmele care erau deja pe pierdere au intrat într-o zonă critică. Și nici celelalte companii nu se simt prea bine, pentru că datoriile mari – care reprezentau 29% din cifra totală de afaceri – puneau o presiune crescută pe marjele de profit.

Potrivit datelor furnizate de platforma AlertăCUI, dacă scădem din numărul total companiile cu probleme declarate, repartizarea pe niveluri de risc era următoarea:

• 48,5% se încadrau în categoria risc mic și foarte mic.
• 4,08 – risc mediu.
• 47,4% – risc mare și foarte mare.

Cum arată Top 10

Primele 10 companii din clasamentul cifrei de afaceri pe 2024 realizaseră împreună venituri de 6,37 miliarde de lei, în creștere cu 9,4% față de anul anterior. Valoarea reprezintă mai mult de două treimi (68%) din totalul realizat de întregul sector, ceea ce indică o polarizare foarte puternică.

Practic, se poate spune că aceste companii sunt locomotivele care trag întregul sector. Concluzie confirmată de profitul net cumulat de Top 10, care a fost de 313 milioane (+9,4% față de 2023). Și care a reprezentat aproape 65% din valoarea totală raportată de cele 500 de companii.

Este adevărat că și datoriile erau pe măsura rezultatelor – 1,28 miliarde, în ușoară scădere și reprezentând aproape jumătate din total. Raport care s-a păstrat și în cazul creanțelor (549,3 milioane), în timp ce pierderile (29,4 milioane) erau sub o treime (29,2%).

De remarcat, primele 10 companii angajau în urmă cu doi ani aproape 37% din forța de muncă angrenată în întregul sector.

Exporturile asigură creșterea

Podiumul industriei produselor lactate de acum doi ani rămăsese neschimbat din 2022. Pe primul loc se situa Albalact, cu 1,34 miliarde de lei (+16,2) și un profit net de 47,5 milioane (+120,1%). Locul doi a revenit companiei Danone, cu 1,13 miliarde (+3,3%) și un câștig de 53,7 milioane, în scădere cu 21,4%. Pe poziția a treia s-a plasat Hochland România, cu o cifră de afaceri de 934,8 milioane (+12,2%) și un profit net de 53,2 milioane (+43%).

Albalact este o companie cu capital autohton și străin, iar Danone și Hochland – cu capital străin. În Top 10, doar jumătate dintre companii au capital autohton 100%. Primele companii calsat sunt și principalii producători la export. Aspectul este important pentru că acesta are o pondere importantă în cifra de afaceri a industriei locale a laptelui. Trendul este unul ascendent, iar produsul cu cea mai mare creștere la export este untul, cu 127% anul trecut.

Cu toate acestea, deficitul comercial în acest domeniu rămâne unul mare. Decalajul este alimentat de categoria brânzeturilor, unde importurile au depășit 121 de mii de tone în 2025. Și asta în condițiile în care producția internă a crescut, iar exporturile s-au majorat cu 26%.

Aparent, succesul marilor jucători maschează riscul financiar critic în care se regăsește aproape jumătate din sector. Echilibrarea depinde de corectarea presiunilor de pe lanțul valoric. Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în contextul actual.

———————–

Acest material a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de bază de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.