Războiul din Orientul Mijlociu pune presiune pe comerțul mondial. Nave încărcate cu mărfuri de peste 100 de miliarde de euro traversează o zonă de risc major

Războiul din Orientul Mijlociu pune presiune pe comerțul mondial. Nave încărcate cu mărfuri de peste 100 de miliarde de euro traversează o zonă de risc major Foto: Dreamstime/Claffra
Conflictul din Orientul Mijlociu și tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz au adus industria maritimă în fața unuia dintre cele mai mari riscuri economice din ultimii ani.

Potrivit unei analize, navele care tranzitează această rută transportă mărfuri în valoare de aproximativ 125 de miliarde de dolari. Asta este echivalentul a peste 109 miliarde de euro.

Importanța strategică a zonei este uriașă. Prin Strâmtoarea Ormuz trec între 20% și 25% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial. De asemenea, volume importante de gaze naturale lichefiate și produse petrochimice. Orice perturbare a traficului afectează rapid piețele energetice și lanțurile globale de aprovizionare.

Costurile asigurărilor au explodat

Pe lângă riscul direct pentru transportatori, companiile de asigurări se confruntă cu un val de solicitări pentru despăgubiri provocate de atacurile cu drone și rachete asupra navelor comerciale. Industria maritimă avertizează că expunerea financiară este mai mare decât în multe alte conflicte recente, inclusiv decât în perioada de după invadarea Ucrainei.

Primele de asigurare pentru zonele de război au crescut puternic în ultimele luni. În unele cazuri, costul polițelor a ajuns la procente semnificative din valoarea navei, ceea ce se reflectă direct în costurile transportului maritim și, în cele din urmă, în prețurile plătite de consumatori.

Criza din Ormuz s-a suprapus peste problemele deja existente în Marea Roșie și în alte puncte strategice ale comerțului mondial. Numeroase companii au fost nevoite să își modifice traseele și să ocolească zonele periculoase.

În multe cazuri, navele au fost obligate să înconjoare continentul african, ceea ce a dus la creșterea duratei transportului, a consumului de combustibil și a costurilor logistice.

Industria se confruntă și cu alte dificultăți. Constructorii navali avertizează asupra creșterii prețurilor la oțel, a deficitului de personal calificat și a capacității limitate a șantierelor navale. Toate aceste probleme îngreunează înlocuirea rapidă a navelor afectate sau extinderea flotelor comerciale.

Peste 20.000 de marinari au fost afectați

Dincolo de impactul economic, criza are și o importantă dimensiune umană. Potrivit relatărilor din presa spaniolă, peste 20.000 de marinari au fost afectați direct de blocajele și riscurile de securitate din regiune. Mulți au rămas luni întregi în zone considerate periculoase, în timp ce companiile au încercat să gestioneze situația. În timpul conflictului au fost raportate zeci de atacuri asupra navelor civile, iar organizațiile din domeniul transportului maritim au semnalat probleme legate de siguranța echipajelor și de repatrierea personalului.

Acordul dintre SUA și Iran aduce un respiro

În ultimele zile au apărut semnale de relaxare a tensiunilor. Un acord preliminar între Statele Unite și Iran a permis reluarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, iar mai multe nave au început deja să traverseze din nou zona. Totuși, companiile maritime și asigurătorii rămân prudenți.

Experții avertizează că simpla redeschidere a rutei nu elimină imediat percepția de risc, arată El Pais. Costurile suplimentare acumulate în timpul conflictului și măsurile de securitate introduse de operatori vor continua să influențeze piața transportului maritim și în perioada următoare.

Miza economică a Strâmtorii Ormuz depășește cu mult industria transportului naval. Este una dintre arterele prin care circulă energia economiei mondiale. Atunci când traficul este perturbat, efectele se transmit rapid către prețul petrolului, costurile de transport, inflație și activitatea industrială. Cele peste 100 de miliarde de euro aflate în joc reprezintă doar valoarea mărfurilor aflate pe mare. Costul real al unei blocări prelungite ar fi mult mai mare și s-ar resimți în întreaga economie globală.

0 comentarii