Războiul din Iran poate șterge 10 mld. mese pe săptămână. Criza îngrășămintelor mută presiunea pe prețurile alimentare

Avertismentul vine într-un moment în care piața îngrășămintelor este deja sub presiune. Blocajele din Strâmtoarea Hormuz au tăiat fluxuri esențiale. Iar primele efecte se văd deja în prețuri și în deciziile fermierilor în achiziția de îngrășăminte.

Problema este mai mare decât pare la prima vedere. Când îngrășămintele lipsesc sau se scumpesc puternic, randamentele agricole scad, iar factura se mută mai târziu în prețul alimentelor.

Nu doar petrolul este sub presiune

BBC a relatat că Svein Tore Holsether, CEO-ul Yara, vede un risc de până la 10 miliarde de mese pe săptămână care nu ar mai putea fi produse din cauza lipsei de îngrășăminte și a blocajelor din Golf. Mesajul lui mută atenția de la energia scumpă la hrana care se poate scumpi după ea.

Piața tratează acest risc tot mai serios. Războiul a strâns oferta de azot prin blocarea transporturilor prin Hormuz și prin oprirea unor capacități din Orientul Mijlociu. În același timp, prețurile la uree au urcat puternic, iar marjele producătorilor s-au lărgit.

Hormuz a devenit și o problemă pentru agricultură

Miza logistică este uriașă. O treime din comerțul global cu îngrășăminte trece prin Strâmtoarea Hormuz. Tot Reuters arată că o treime din ureea mondială circulă pe aici în mod normal. Când ruta se blochează, lanțul agricol intră rapid sub tensiune.

ONU a avertizat deja că statele sărace sunt cele mai expuse. Mai exact, experții ONU vorbesc despre riscul unei catastrofe agroalimentare dacă criza din Hormuz se prelungește. Agenția ITC spune că problema cea mai urgentă nu este petrolul, ci accesul la îngrășăminte, pentru că acesta lovește direct securitatea alimentară.

Urmează presiune pe fermieri și pe prețurile din magazine

Primele victime economice sunt fermierii. Studiile interne ale Yara indică faptul că tot mai mulți agricultori își regândesc aplicarea de îngrășăminte, Motivul: costurile au crescut mai repede decât prețurile culturilor. Asta înseamnă că mulți vor încerca să reducă inputurile sau să schimbe culturile.

Aici începe efectul în lanț. Mai puțin îngrășământ poate însemna recolte mai slabe. Recoltele mai slabe înseamnă ofertă mai mică și prețuri mai mari. Iar statele bogate pot licita mai agresiv pentru marfa disponibilă, lăsând țările sărace cu mai puțin spațiu de manevră.

Pentru moment, piața alimentară globală nu este încă în șocul final. Dar semnalul transmis de Yara este clar. Dacă blocajele din Golf continuă, următoarea mare problemă economică nu va fi doar barilul de petrol. Va fi costul hranei.