Europenii alocă 13,6% din bugetul gospodăriilor pentru mâncare. În România prețurile sunt mult mai mici, dar puterea de cumpărare reduce accesibilitatea

Potrivit datelor de la jumătatea anului 2026 furnizate de Numbeo, o bază de date participativă privind costul vieții, indicele prețurilor la alimente variază de la 57,2 în Moldova la 189,2 în Elveția, media UE fiind stabilită la 100. Acest lucru înseamnă că alimentele sunt cu 89,2% mai scumpe decât media UE în Elveția, în timp ce în Moldova sunt cu 42,8% mai ieftine.

Care sunt cele mai scumpe țări?

Trei dintre cele mai scumpe cinci țări sunt cele din Nordul Europei. Islanda (183,6) ocupă locul al doilea, urmată de Norvegia (154,4), Luxemburg (134,9) și Danemarca (128,4). Celelalte țări nordice se situează, de asemenea, peste media UE: Finlanda (119,7) și Suedia (116,6).

Dintre cinci economii majore ale Europei, Franța este cea mai scumpă la alimente, situându-se cu 27,5% peste media UE. Spania (89,7) este singura sub medie. Marea Britanie (111,9), Germania (111,6) și Italia (110,2) se află peste medie, având niveluri de preț similare. Austria (124,5), Irlanda (122), Belgia (117,6) și Olanda (116,4) se numără, de asemenea, printre cele mai scumpe țări, toate situându-se peste media UE.

În cadrul UE, România (66,7) este cea mai ieftină țară pentru cumpărături, cu prețuri cu 33,3% sub media europeană. În general, alimentele sunt mai ieftine în țările din Europa de Est și Balcani, inclusiv în statele candidate la aderarea la UE. De exemplu, indicele este de 59,8 în Macedonia de Nord, 67,9 în Bosnia și Herțegovina și 68,8 în Serbia.

La polul opus, Turcia (82,1) este mai scumpă decât mai mulți membri ai UE, deși rămâne sub media europeană are cea mai mare inflație alimentară din Europa.

Prețurile mai mici nu înseamnă o accesibilitate mai mare

Ilaria Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, a subliniat că, deși prețurile alimentelor sunt sub media UE în unele țări, gospodăriile cheltuiesc o parte mai mare din bugetul lor pe mâncare. De exemplu, alimentele sunt mai ieftine în România, dar gospodăriile alocă 23,1% din bugetul lor pentru mâncare și băuturi nealcoolice. Această pondere depășește 20% și în Bulgaria.

„Prețurile mai mici nu înseamnă neapărat o accesibilitate mai mare”, a declarat pentru prof. Jeremiás Máté Balogh de la Universitatea Corvinus.

Balogh atrage atenția asupra diferențelor salariale și a puterii de cumpărare. Potrivit profesorului, alimentele pot fi mai ieftine în termeni absoluți, dar mai puțin accesibile în raport cu veniturile nete ale oamenilor.

Un coș de cumpărături cu 18 produse costă 69,84 euro în UE

Datele Euronews arată că, în UE, costul mediu al unui coș de 18 produse este de 69,84 euro. Țigările sunt excluse pentru că prețurile variază substanțial, iar procentul fumătorilor diferă de la o țară la alta.

La fel ca în cazul indicelui, coșul de cumpărături este cel mai scump în Elveția, 137,90 euro, în timp ce Moldova este cea mai ieftină, cu 41,10 euro. Coșul depășește valoarea de 100 de euro și în Norvegia (116,10 euro). Alte țări scumpe sunt Luxemburg (99 euro), Austria (88,10 euro) și Danemarca (87,70 euro).

Franța rămâne cea mai scumpă dintre cele cinci economii majore analizate comparativ. Coșul costă 87,40 euro în Franța, față de doar 63 de euro în Spania. Aceleași alimente costă 80 de euro în Italia, 75,20 euro în Germania și 69,10 euro în Marea Britanie.

Cele 18 produse alimentare pot fi cumpărate cu mai puțin de 50 de euro în:

• Macedonia de Nord (43,90 euro).
• Kosovo (45,50 euro).
• România (45,90 euro).
• Georgia (46,90 euro).
• Polonia (49,60 euro).
• Serbia (49,70 euro).
• Muntenegru (49,80 euro).
• Bosnia și Herțegovina (49,80 euro).

Clasamentul se bazează pe prețuri nominale. Când este luată în calcul puterea de cumpărare, decalajul se reduce.

Energia și costurile cu forța de muncă cresc prețurile alimentelor

„Costurile cu forța de muncă au devenit, probabil, unul dintre cei mai persistenți factori care influențează prețurile alimentelor în Europa, dar costurile cu energia rămân un factor important”, susține Balogh. Profesorul a menționat că tarifele mai mari la energie, combustibil și transport continuă să afecteze producția agricolă, procesarea și distribuția alimentelor.

La rândul său, Benedetti a precizat că energia este principalul motor al recentelor scumpiri alimentare, în special carburanții de această dată. Ea a adăugat că, de la atacurile asupra Iranului de la sfârșitul lunii februarie, prețul mediu al motorinei în UE a crescut de la 1,59 euro pe litru pe 23 februarie la 2,24 euro pe 28 septembrie, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul înregistrărilor în 2005.

„Motorina mișcă întregul lanț alimentar, de la tractoare la camioanele care aprovizionează supermarketurile”, a declarat ea pentru Euronews.