Resursele de energie primară ale României au scăzut cu 8,2% în primele nouă luni. Producția de electricitate a crescut cu 1,8% 

Resursele de energie primară ale României au scăzut cu 8,2% în primele nouă luni. Producția de electricitate a crescut cu 1,8% 
Resursele de energie primară ale României au scăzut cu 8,2% Sursa foto (pixabay)
România a avut mai puține resurse de energie primară în perioada ianuarie–septembrie 2026 decât în același interval din 2025. Producția internă de electricitate a crescut, iar consumul final a scăzut cu 4,1%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

În primele nouă luni din 2026, România a importat cu 1,81 miliarde kWh mai mult decât a exportat. În același interval din 2025, diferența era de 3,59 miliarde kWh, potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS).

Instalațiile fotovoltaice au furnizat mai multă electricitate decât centralele nucleare în perioada analizată. Cu un an înainte, producția nucleară era de peste două ori mai mare decât cea solară.

Importurile de țiței au contribuit cel mai mult la declin

Resursele de energie primară au însumat 23,36 milioane de tone echivalent petrol, cu 2,07 milioane sub nivelul din ianuarie–septembrie 2025. Importurile s-au redus cu 10,3%, iar producția internă a scăzut cu 5,8%. Cele două componente au însumat 11,77 milioane, respectiv 11,59 milioane de tone echivalent petrol.

Resursele de țiței s-au redus cu 24,2%. Importurile de țiței au scăzut cu 28,8%, adică cu 2,01 milioane de tone echivalent petrol. Extracția internă s-a contractat cu 7%, iar resursele de cărbune net au scăzut cu 15,4%. La gaze naturale, avansul de 9,7% al importurilor a compensat scăderea cu 0,7% a producției interne. Resursele de gaze au crescut astfel cu 2,2%. România a importat și cu 19% mai multe produse petroliere decât în primele nouă luni din 2025.

Fotovoltaicele au susținut creșterea producției de electricitate

România a produs 37,87 miliarde kWh, cu 1,8% mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025. Aportul suplimentar al producției interne a compensat reducerea cu 3,4% a importurilor. Resursele totale de electricitate au însumat 51,50 miliarde kWh.

Instalațiile fotovoltaice au produs 6,03 miliarde kWh, cu 52,3% mai mult decât în primele nouă luni din 2025. Totalul include energia livrată în rețea de prosumatori. Producția hidrocentralelor a crescut cu 11,3%, iar cea a centralelor eoliene, cu 11,1%. Centralele nucleare au furnizat 5,56 miliarde kWh, cu 30,9% mai puțin decât cu un an înainte. Termocentralele au rămas principala sursă de electricitate, cu 11,77 miliarde kWh. Producția lor a scăzut cu 3,2%.

Consumul de electricitate s-a redus cel mai mult în rândul populației

Consumul final a coborât la 35,72 miliarde kWh, cu 1,52 miliarde kWh sub nivelul din ianuarie–septembrie 2025. Aproape două treimi din reducere au provenit din consumul populației, care a scăzut cu 11,2%, la 7,88 miliarde kWh.

Consumul din economie s-a redus cu 1,8%, la 27,57 miliarde kWh. Iluminatul public a folosit cu 6,7% mai puțină electricitate. În rețele și stații, consumul propriu tehnologic a crescut cu 11%, la 3,97 miliarde kWh. Exporturile au însumat 11,82 miliarde kWh, cu 12,3% mai mult decât în primele nouă luni din 2025, potrivit datelor INS.

0 comentarii