Energia scumpă a redus puterea de cumpărare pentru 80% dintre români. Facturile ajung să taie din banii pentru mâncare și sănătate

Energia scumpă a redus puterea de cumpărare pentru 80% dintre români. Facturile ajung să taie din banii pentru mâncare și sănătate
Scumpirea energiei a redus puterea de cumpărare pentru 80% dintre români. De ce facturile afectează alimentele, sănătatea și bugetul familiei. Sursa foto: Pexels
Opt din zece români spun că scumpirea energiei le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni. Mai grav, 55% declară că au tăiat din banii destinați alimentelor sau sănătății. Sunt cele mai ridicate ponderi din Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj publicat de Banca Europeană de Investiții (BEI). Pentru multe familii, problema nu mai este cât costă energia, ci la ce trebuie să renunțe pentru a o plăti.

În UE, 60% dintre respondenți reclamă pierderea puterii de cumpărare, iar 38% au redus cheltuieli esențiale. În România, 27% au amânat o factură, s-au împrumutat sau au cerut ajutor.

Sondajul măsoară percepțiile și deciziile declarate de respondenți, nu scăderea efectivă a veniturilor în procente. Dar arată limpede că scumpirile energiei nu se opresc la contor. Ele modifică bugetul familiei și, prin costurile firmelor, prețul multor bunuri.

Factura de curent nu crește pentru toată lumea în aceeași zi

Contractele de furnizare pot avea preț fix pe perioade diferite. Când electricitatea se scumpește pe piața angro, un client cu tarif garantat poate să nu simtă imediat efectul. Scumpirea apare la reînnoirea contractului, când furnizorul include costurile actualizate în ofertă.

Corina Murafa, expertă în politici energetice, avertiza încă din august că scumpirile vor apărea treptat, la reînnoirea contractelor. „Verificați ce ați semnat și până când este valabil prețul actual.” Astfel, doi vecini cu același consum pot plăti sume diferite.

La un consum de 200 kWh lunar, creșterea prețului final de la 1,20 la 1,50 lei/kWh ridică factura de la 240 la 300 de lei. Diferența este de 60 de lei lunar, adică 720 de lei pe an. Este un calcul ipotetic, nu o ofertă comercială.

Energia se regăsește și în prețul pâinii

Factura locuinței este numai partea vizibilă. Brutăriile folosesc gaz sau electricitate pentru cuptoare, fabricile consumă energie în producție, iar transportatorii plătesc carburant. Când costurile lor cresc, încearcă să le transfere, măcar parțial, în prețul produselor.

Analistul economic Adrian Codîrlașu descrie presiunea asupra pieței: „Situația pe partea aceasta de energie nu este una, să zicem, frumoasă. Și pot apărea șocuri.” În octombrie, el a indicat electricitatea, petrolul și gazele drept trei surse simultane de inflație.

În septembrie, inflația anuală a fost de 6,61%, potrivit INS. Serviciile s-au scumpit cu 11,12%, iar alimentele cu 3%. Energia nu explică singură evoluția: taxele, salariile și cererea contează și ele.

Codîrlașu observă agravarea inflației: „Cu inflația am văzut că avem o recreștere a inflației. De ce?” Analistul indică pierderile de producție internă și scumpirea petrolului și a gazelor. O ofertă internă mai mică poate obliga România să importe în orele scumpe.

Aceeași leafă poate însemna sărăcie energetică diferită

Nu toate gospodăriile care câștigă 4.000 de lei lunar au aceeași situație. Una locuiește într-un apartament izolat, alta într-o casă veche încălzită electric sau cu lemne. Chiar și cu venituri identice, banii rămași după plata energiei pot diferi substanțial.

Murafa critică protecția calculată exclusiv după venituri: „În plus, conform programului de guvernare, sprijinul se va regăsi direct în factură. Adică un fel de preț final reglementat.” Experta propune ajutoare separate și adaptate nevoilor reale, inclusiv pentru îmbunătățirea locuințelor.

Să luăm două familii cu venituri de 5.000 de lei. Una plătește 300 de lei lunar pentru energie, cealaltă 900. Prima alocă 6% din venit, a doua 18%. Simularea arată de ce un prag de venit poate rata persoane vulnerabile. Nu reprezintă un diagnostic automat de sărăcie energetică.

România produce ieftin la prânz și cumpără scump seara

O parte a problemei este orarul producției. Panourile fotovoltaice livrează cel mai mult în timpul zilei, când cererea poate fi mai mică. Seara, producția solară dispare, dar consumul gospodăriilor crește. Fără baterii și alte mijloace de flexibilitate, sistemul apelează mai mult la importuri sau la surse mai scumpe.

Otilia Nuțu, analistă de politici energetice la Expert Forum, a explicat una dintre cauze: „O perioadă lungă de timp, la noi nu a existat legislație specială pentru stocare. Nu era recunoscută ca o activitate de sine stătătoare.” Diferența de preț dintre prânz și seară reflectă și capacitatea insuficientă de a păstra energia pentru orele de vârf.

Codîrlașu a criticat investițiile întârziate în stocare, inclusiv cele finanțabile prin PNRR. „N-am făcut lucrurile acestea și acum se vede, plătim prețuri mai mari la energie.” Bateriile nu rezolvă însă singure problema: contează rețelele, hidrocentralele, producția flexibilă și cererea.

Gazele protejate nu înseamnă costuri dispărute

În această iarnă, gazele pentru gospodării beneficiază de un mecanism de control al prețului. Dar companiile au alte condiții contractuale. Costurile suplimentare pot reveni către consumatori prin alimente, servicii și produse industriale, chiar când factura proprie la gaze rămâne relativ stabilă.

Murafa pune în discuție și prețul gazelor cumpărate pentru stocuri: „Necazul a fost că le-am achiziționat scump și în timpul verii. Deci, nu e ca și cum am făcut mare economie.” Umplerea depozitelor ajută aprovizionarea, fără a garanta automat un preț mic.

Otilia Nuțu atrage atenția asupra legăturii dintre gazele folosite la producerea electricității și prețul curentului: „În momentul în care prețurile gazului cresc, înseamnă că se scumpește și energia electrică.”

Renovarea locuințelor reduce cheltuiala, nu doar prețul

Ajutoarele de stat pot proteja temporar veniturile, dar nu schimbă necesarul de energie al unei case care pierde căldură. Izolarea pereților, ferestrele eficiente și modernizarea încălzirii reduc consumul ani la rând. Costul inițial rămâne însă o barieră.

Nuțu propune folosirea finanțărilor disponibile pentru calitatea clădirilor: „Confortul termic din case se poate asigura prin mai multe metode. Cel mai evident este să îmbunătățești calitatea locuinței în sine.” Investițiile trebuie alese după situația fiecărei gospodării, nu printr-o soluție tehnică impusă tuturor.

La nivelul termoficării, problema este asemănătoare. Rețelele neîntreținute pierd căldură înainte ca aceasta să ajungă în apartamente. Prețurile ținute artificial jos, fără investiții în conducte, pot conserva pierderile care se regăsesc ulterior în subvenții și taxe.

Pentru 79% dintre respondenții români, cel mai important beneficiu așteptat de la tranziția energetică este stabilizarea sau reducerea prețurilor. Urmează diminuarea dependenței de combustibili importați, menționată de 75%. Sondajul arată astfel o schimbare de priorități: politicile energetice sunt judecate tot mai mult după efectul lor asupra bugetului familiei.

Cât timp factura absoarbe o parte tot mai mare din venituri, diferența se vede la casa de marcat, la farmacie sau în concediul amânat. O energie mai ieftină și locuințe care consumă mai puțin nu ar rezolva toate problemele de venit ale românilor, dar ar lăsa mai mulți bani pentru restul vieții.

0 comentarii