Tot mai mulți români aleg să își plaseze economiile pe piața de capital. Horia Gustă, AAF: „Vom atinge curând două milioane de investitori în fonduri”

Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o creștere cu 21% a numărului de investitori de la începutul anului, deși a intrat într-o etapă de volatilitate relativ crescută, raportat la creșterea aproape liniară din primele luni ale anului. După corecția din august și septembrie, indicele BET a reușit să recupereze parțial în octombrie terenul pierdut și a revenit peste pragul de 35.000 de puncte pe finalul lunii. Dar a scăzut din nou la începutul lui noiembrie.

Volatilitatea s-a văzut și în ponderea alocărilor pe acțiuni ale fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon II) – principalii investitori instituționali la BVB –, care s-a redus ușor (1,4%) la sfârșitul lunii septembrie față de finalul primului semestru.

Fenomenul a fost vizibil și la nivelul fondurilor locale de investiții. „S-a simțit o scădere a activelor în septembrie – de 4% de la lună la lună –, dar numărul investitorilor a continuat să crească, depășind pragul de 1,5 milioane, per total. Am traversat câteva momente mai dificile pe fondul lipsei prelungite a unui guvern, la care s-a adăugat așteptarea evaluării agențiilor de rating. Oamenii erau speriați din cauza riscului politic luat în calcul de agenții, dar se pare că am trecut cu bine peste acest moment”, explică președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Horia Gustă.

Potrivit acestuia, persistența volatilității de pe BVB are mai multe cauze. Prima dintre ele este reprezentată de discuțiile despre viitoarele majorări bugetare și despre indexarea pensiilor. „Presiunea deficitului bugetar ridică multiple întrebări despre sursa banilor necesari pentru aceste creșteri”, subliniază Horia Gustă.

La acest cumul de cauze se adaugă și influența piețelor de capital externe, care se confruntă cu fluctuații mari în sectorul tehnologic, dar și a contextului geopolitic, care pune presiune pe zona de energie.

Operaționalizarea Contrapărții Centrale, un eveniment cu efecte în timp

În pofida acestui climat marcat de turbulențe, există premise bune pentru evoluția pieței de capital pe final de an și în 2027. Un prim factor care va contribui în acest sens va fi lansarea Contrapărții Centrale (CCP.ro), care ar putea avea loc în curând. „CCP.ro reprezintă un proiect esențial pe care piața de capital îl aștepta de mult timp. Sunt mai multe argumente în acest sens. Cum ar fi acela că, fără o instituție de compensare, nu am putea obține statutul de piață emergentă în indicii MSCI (Morgan Stanley Capital International – n.r.), care funcționează ca un etalon pentru marile fonduri de investiții din întreaga lume”, precizează președintele AAF.

În prezent, România are statutul de piață de frontieră în indicii MSCI, iar trecerea la nivelul superior – de piață emergentă – ar debloca accesul BVB la o zonă de fonduri globale de investiții. (Țara noastră are în prezent statut de piață emergentă în indicii FTSE Russell.)

Operaționalizarea Contrapărții Centrale va contribui și la creșterea numărului de investitori, „dar evoluția va fi treptată și va depinde strict de ce va cere piața și de produsele derivate oferite. Nu consider că lansarea CCP.ro va aduce o explozie a numărului, însă, ușor, ușor, lucrurile se vor duce și în această direcție”, susține Horia Gustă.

Conturile de Economii și Investiții vor mai avea de așteptat puțin

Un efect considerabil mai mare în acest sens ar putea avea Conturile de Economii și Investiții (CEI), care, potrivit anunțurilor făcute de promotorii Legii nr. 202/2026, ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple efectiv, „este nevoie de mai multe reglementări secundare”, punctează interlocutorul nostru. Potrivit acestuia, implementarea efectivă a conturilor ar putea veni cu o serie de cerințe suplimentare din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) atât pentru bănci, cât și pentru societățile de servicii de investiții financiare (SSIF-uri).

„Dacă legiuitorul va considera că trebuie făcute ajustări la lege, poate ne va lua în calcul și pe noi, administratorii de fonduri, ca entități care pot administra asemenea conturi. În forma actuală, nu pot administra conturile de economii și investiții decât băncile și SSIF-urile, nu și societățile de administrare a investițiilor sau administratorii de fonduri de investiții alternative, deși sunt entități autorizate de ASF. Dar poate că, la proxima modificare, ne vor avea în vedere și pe noi”, spune președintele AAF.

În opinia sa, odată publicată legislația secundară, creșterea numărului de investitori care vor utiliza CEI va fi vizibilă pentru că există o cerere tot mai puternică de instrumente de economisire pentru pensie, mai ales că acestea vin cu o componentă de deductibilitate atractivă.

Mai multe soluții de economisire pe termen lung

În acest context de încurajare a populației pentru economisirea pe termen lung, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) pledează pentru majorarea plafonului de deductibilitate pentru contribuțiile la pensiile private facultative, care a rămas neschimbat de aproape 17 ani, la valoarea de 400 de euro. „Este o cerință normală, pentru că, până la urmă, salariile nu mai sunt cele de la nivelul din 2008. Este o realitate și este firesc ca, dacă vrei să stimulezi economisirea pentru pensie, să modifici puțin și pragul de deductibilitate, pentru că valoarea actuală nu mai este ancorată în realitate”, apreciază Horia Gustă.

De asemenea, este din nou în blocstarturi și Pilonul IV, al pensiilor ocupaționale. De la începutul anului, beneficiază și el de posibilitatea deductibilității de la plata impozitului pe venit a maximum 400 de euro/an pentru fiecare angajat. Dar, până la momentul actual, nu există niciun fond operațional, cu toate că BCR Pensii a devenit încă din 2022 prima entitate autorizată de ASF ca administrator de fonduri de pensii ocupaționale.

Este nevoie de mai mulți ani, poate chiar de o generație

Pentru ca numărul investitorilor din România să continue să crească mai există însă o condiție esențială care trebuie îndeplinită – cea a creșterii nivelului de educație financiară la nivelul populației. Este un capitol la care suntem restanțieri, atât în evaluările Eurostat și OCDE, cât și în studiile realizate de diverse instituții financiar-bancare.

„Nu putem să învățăm atât de repede despre avantajele economisirii și ale investițiilor pe termen lung. Nu poți să pui la loc în 10-20 de ani ceea ce s-a șters cu buretele în 45 de ani. Consider că mai trebuie să treacă timp, să ne uităm în jurul nostru și să vedem ce au făcut și alții, apropiați de noi. Aș vrea să cred că nu o să măsurăm acest interval în generații, dar există șansa ca măcar o generație să mai fie necesară”, consideră președintele AAF.

Din această perspectivă, depășirea pragului de 1,5 milioane de investitori în fonduri reprezintă un câștig important. „Mă bucură că vin lună de lună, chiar dacă sunt sume mici. Pentru că sunt convins că, după un an, doi, trei, își vor da seama că au strâns niște sume frumoase. Este important să se schimbe mentalitatea și ca exercițiul de a pune banii în fonduri lună de lună să dea roade. De aceea, estimez că o să atingem curând două milioane de investitori, chiar dacă nu vor fi cu active mari”, conchide Horia Gustă.

O concluzie optimistă, în pofida unui climat marcat de volatilitate crescută, fenomen cu care noii investitori nu s-au mai confruntat. Dar pe care par să îl gestioneze eficient, drept dovadă apetitul investițional care crește constant.