România a avut în 2025 cel mai mare deficit guvernamental din UE, de 7,8% din PIB. Datoria publică a crescut cu aproape 173 de miliarde de lei

Evoluția finanțelor publice europene rămâne un indicator important pentru evaluarea situației economice a statelor membre. Nivelul cheltuielilor guvernamentale și capacitatea de colectare a veniturilor influențează echilibrul bugetar și necesarul de finanțare.

Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, a publicat datele actualizate privind finanțele publice pentru perioada 2022–2025. Statisticile permit compararea evoluțiilor naționale și a indicatorilor agregați pentru Uniunea Europeană și zona euro.

România a redus deficitul bugetar, dar rămâne pe primul loc în UE

România a înregistrat un deficit bugetar de 7,8% din PIB în 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat. Nivelul este inferior celui de 9,2% din PIB raportat pentru 2024. În termeni nominali, deficitul administrației publice a ajuns la 149,73 miliarde de lei, comparativ cu 161,73 miliarde de lei în anul precedent.

Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari deficite s-a situat Polonia, cu 7,2% din PIB. Belgia a raportat un deficit de 5,2%, iar Franța de 5,1%. Ungaria a încheiat anul cu un deficit de 4,7% din PIB, urmată de Slovacia, cu 4,4%, și Austria, cu 4,1%. Bulgaria a raportat un deficit de 4% din PIB. În total, 11 state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.

La polul opus, cinci țări au raportat excedente bugetare. Cel mai mare a fost înregistrat în Cipru, de 3,6% din PIB, urmat de Danemarca, cu 2,9%. Grecia a consemnat un excedent de 2%, Irlanda de 1,8%, iar Portugalia de 0,7% din PIB. Spania a înregistrat un deficit de 2,4% din PIB, în timp ce Germania a raportat 2,9%. Italia a încheiat anul cu un deficit de 3,1% din PIB.

Datoria publică a României a crescut cu 172,8 miliarde de lei

Datoria publică a României a ajuns la 58,9% din PIB la sfârșitul anului 2025, față de 54,6% în 2024. Creșterea a fost de 4,3 puncte procentuale. În termeni nominali, datoria administrației publice a urcat la 1.137,59 miliarde de lei, față de 964,81 miliarde în 2024. Creșterea a fost de aproximativ 172,78 miliarde de lei.

Evoluția vine după mai mulți ani de creștere a ponderii datoriei în economie. În 2022, indicatorul se situa la 48,3% din PIB, iar în 2023 ajunsese la 49,4%. România a rămas sub pragul de referință de 60% din PIB prevăzut de criteriile europene privind datoria publică.

În paralel, ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB a crescut de la 43,2% în 2024 la 43,4% în 2025. Veniturile administrației publice au reprezentat 35,6% din PIB, comparativ cu 34% în anul precedent. Diferența dintre cele două componente ale bugetului s-a redus, pe fondul creșterii mai rapide a ponderii veniturilor. Produsul intern brut al României, exprimat în prețuri curente, a ajuns la 1.929,93 miliarde de lei în 2025. În 2024, valoarea era de 1.767,52 miliarde de lei.

Deficitul bugetar al UE a rămas la 3,1% din PIB

La nivelul Uniunii Europene, deficitul administrației publice s-a menținut la 3,1% din PIB în 2025, același nivel înregistrat în 2024. În zona euro, formată din 20 de state în perioada analizată, deficitul a rămas la 3% din PIB. În termeni nominali, deficitul Uniunii Europene a ajuns la 592,23 miliarde de euro, față de 566,57 miliarde de euro în anul precedent.

Pentru zona euro, deficitul a crescut de la 466,74 miliarde de euro la 475,82 miliarde de euro. Cheltuielile administrațiilor publice din UE au reprezentat 49,4% din PIB, în creștere de la 48,9% în 2024. Veniturile guvernamentale au avansat de la 45,8% la 46,3% din PIB. În zona euro, cheltuielile au ajuns la 49,8% din PIB, comparativ cu 49,3% în anul precedent. Veniturile au crescut de la 46,2% la 46,8% din PIB.

Grecia și Italia au cele mai ridicate datorii publice din UE

Datoria publică a Uniunii Europene a crescut de la 80,3% din PIB la sfârșitul anului 2024 la 81,5% în 2025. În zona euro, indicatorul a urcat de la 86,6% la 87,7% din PIB. În termeni nominali, datoria publică a statelor UE a ajuns la 15.386,68 miliarde de euro. La sfârșitul anului precedent, valoarea era de 14.550,74 miliarde de euro.

Grecia a continuat să înregistreze cea mai ridicată datorie publică raportată la dimensiunea economiei, de 145,4% din PIB. Italia s-a situat pe locul al doilea, cu 136,7%, urmată de Franța, cu 115,7%. De asemena, Belgia a raportat o datorie de 108,1% din PIB, iar Spania de 100,5%. În total, 12 state membre au înregistrat datorii publice mai mari de 60% din PIB.

La polul opus, Estonia a avut cea mai redusă datorie publică din Uniunea Europeană, de 24% din PIB. Luxemburg a raportat 26%, Danemarca 27,2%, iar Bulgaria 29,9%. Printre statele cu niveluri reduse ale datoriei s-au mai numărat Irlanda, cu 34,8%, Suedia, cu 35,1%, și Lituania, cu 39,3%. În comparație cu aceste economii, România a avut o datorie publică mai ridicată, însă sub media Uniunii Europene, potrivit Eurostat.