Noul Guvern pregătește rectificarea bugetară și proiectul bugetului pentru 2027, într-un context economic marcat de presiuni asupra finanțelor publice. Deciziile privind veniturile statului vor influența costurile suportate de companii și populație.
În ultimii ani, România a modificat repetat regimul de impozitare, inclusiv în sectoare importante pentru economie. Schimbările au vizat atât activitatea întreprinderilor mici, cât și industriile cu investiții de amploare. Analiza realizată de Frames examinează consecințele acestor măsuri asupra mediului de afaceri.
Frames avertizează asupra efectelor modificărilor fiscale
Analiza Frames arată că numeroase măsuri fiscale au fost adoptate fără consultări suficiente cu industriile afectate. În unele cazuri, schimbările nu au produs veniturile bugetare anticipate. Un exemplu prezentat este Ordonanța de Urgență 7/2026, care a modificat reglementările pentru industria jocurilor de noroc. Între februarie și mai 2026 au fost autorizate 2.337 de aparate, față de aproape 19.000 în perioada similară din 2025.
Încasările din taxele de autorizare au coborât de la 485 de milioane la 300 de milioane de lei. Frames susține că modificările au generat dificultăți administrative și au favorizat extinderea activităților ilegale. Presiunile fiscale afectează și piața imobiliară. TVA-ul pentru locuințele noi a crescut de la 9% la 21%, în timp ce vânzările de apartamente scăzuseră deja cu aproape 9% în primul semestru.
Industria auto traversează, de asemenea, o perioadă dificilă. Producția națională de autoturisme a scăzut cu aproape 13% în primele șase luni, iar la Dacia reducerea a ajuns la 18%. Impozitul pe dividende a crescut de la 5% în 2022 la 8% în 2023, 10% în 2025 și 16% în 2026. În aceeași perioadă, plafonul pentru microîntreprinderi a fost redus de la un milion la 100.000 de euro. Totodată, au fost modificate cotele de TVA și au fost majorate accizele.
„În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Investițiile străine directe au scăzut puternic în 2026
Potrivit datelor prezentate de Frames, investițiile străine directe au însumat 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026. În perioada corespunzătoare din 2025, fluxul net ajunsese la 3,72 miliarde de euro. Scăderea a fost de 82%, iar trimestrul al doilea s-a încheiat cu un flux negativ de 521 de milioane de euro. Analiza indică și un sold negativ al profiturilor reinvestite, de 1,1 miliarde de euro.
Frames consideră că instabilitatea fiscală și politică afectează deciziile privind alocarea capitalului. În opinia experților, menținerea acestei tendințe ar putea limita perspectivele economice ale României în 2027. Un alt exemplu invocat este taxa pe stâlp, reintrodusă în 2025. Impozitul vizează construcții speciale, inclusiv infrastructura energetică și de telecomunicații.
„Taxa pe stâlp este exemplul perfect de impozit care descurajează exact ce ne dorim cel mai mult: investițiile în infrastructură. Un investitor nu se sperie de o taxă de 1%. Se sperie că nu știe ce taxă va veni anul viitor”, subliniază Adrian Negrescu.
Moratoriu fiscal și un consiliu consultativ pe lângă premier
Pentru reducerea incertitudinii, Frames propune adoptarea prin lege a unui moratoriu fiscal de minimum trei ani, ideal cinci. Măsura ar presupune menținerea nivelului și structurii taxelor, inclusiv a impozitului pe dividende. Eventualele excepții ar trebui susținute de studii de impact publice și anunțate cu cel puțin 12 luni înainte. Experții solicită și eliminarea definitivă sau înghețarea taxelor care afectează investițiile.
„Avem nevoie de un pact fiscal, nu de încă o promisiune. Un moratoriu de 3–5 ani, scris în lege, ar fi cel mai puternic mesaj pe care România îl poate transmite investitorilor după cinci ani de modificări continue. Nu costă nimic din buget, dar poate aduce înapoi miliardele de euro de investiții pe care le-am pierdut în acest an”, afirmă Adrian Negrescu.
Frames propune înființarea unui consiliu consultativ economic pe lângă premier. Structura ar reuni reprezentanții marilor contribuabili din construcții, industria auto, energie, tutun și băuturi răcoritoare, alături de patronatele IMM-urilor. Consiliul ar putea analiza impactul măsurilor fiscale înainte de adoptare și ar urmări respectarea moratoriului. Analiza Frames subliniază că eficiența politicilor fiscale trebuie evaluată nu doar prin veniturile imediate aduse la buget, ci și prin efectele asupra investițiilor și activității economice.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/06/geralt-taxes-6465121280.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/fabrica-1-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/bani-lei-dreamstime-calinescu-silviu-1.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/business-pro-visual.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/worried-businessman.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/bani.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/startup.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/romgaz.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/10/mk-kredit-1.jpg)