România are la dispoziție milioane de euro pentru proiectele energetice. Lucian Toader: „Prea puține firme și primării știu cum să ajungă la bani”

România marchează în ultima perioadă o serie de recorduri negative la nivelul Uniunii Europene în domeniul energiei electrice. De exemplu, avem cel mai scump curent din UE raportat la puterea de cumpărare a populației. Iar pentru firme, prețul electricității a crescut în a doua jumătate a lui 2025 mai mult decât oriunde în Uniune.

Din aceste motive, dar nu numai, România înregistrează un decalaj major în domeniul electrificării față de restul statelor membre – suntem la sub 15%, în timp ce media europeană este de 21%. Și asta deși avem un potențial mare de producție a energiei curate – din surse regenerabile, dar și cea nucleară.

„Electrificarea nu este un moft, ci felul în care ne protejăm de dependența de importurile de combustibili fosili și de instabilitatea geopolitică. Comisia Europeană vrea să urce la 32% ponderea electricității în consumul final până în 2030, iar cine se pregătește acum va avea un avantaj important”, explică Lucian Toader, fondator al ALTREAL și președinte al Societății Comunităților de Energie din România.

Însă, atât timp cât electricitatea rămâne mai scumpă decât gazul, oamenii și firmele vor trece greu pe echipamente și procese electrice, oricât de eficiente ar fi, consideră acesta. Iar realitatea „din teren” o confirmă – românii consumă cu aproximativ 57% mai puțină electricitate pe locuitor decât media UE. Nici situația firmelor nu este mai bună, pentru că „cele mai multe companii private sunt preocupate să supraviețuiască de la o lună la alta, nu să investească în propria stabilitate pe termen lung”, argumentează Toader.

Unde apar blocajele

Potrivit expertului, decalajul în domeniul electrificării – atât în mediul privat, cât și în cel public – este cauzat și de faptul că organizațiile se concentrează aproape exclusiv pe accesarea fondurilor europene administrate de statul român. Asta deși există bani care vin direct de la Bruxelles – prin LIFE, Innovation Fund sau Horizon Europe –, dar și finanțări foarte atractive de la BERD sau BEI. De exemplu, doar BERD a investit în România anul trecut o sumă record de 955 de milioane de euro, din care 81% în economia verde.

„Prea puține firme și primării știu însă cum să ajungă la acești bani”, punctează Toader.

Pe de altă parte, există milioane de euro disponibile și prin Fondul de Modernizare pentru tranziția energetică, însă aici problemele pe care le întâmpină candidații la accesarea fondurilor constau în durata mare de aprobare, lipsa de vizibilitate asupra veniturilor, dar și lipsa informării.

„De exemplu, la apelul pentru stocare autonomă, depunerea se închide la 30 octombrie, contractele se vor semna abia în 2027, iar proiectele au apoi până la 48 de luni să intre în funcțiune”, specifică interlocutorul nostru.

În plus, avizul de racordare nu se cere la depunerea dosarului, iar propunerea industriei de a puncta în plus proiectele mature a fost respinsă. Riscul rezultat este finanțarea proiectelor care nu se pot racorda la timp sau a celor care nu vor avea rezultate bune după punerea în funcțiune.

„Al treilea blocaj ține de informare, iar aici vina este împărțită. Statul nu consultă și nu informează suficient firmele și autoritățile locale. Ghidurile apar târziu, iar propunerile din consultare rămân adesea fără efect. În același timp, multe firme nu urmăresc ce se pregătește și nu au dosarele gata în ziua în care se deschide apelul. Iar într-un apel de tip primul venit, primul servit, asta face toată diferența”, spune expertul.

Cum au procedat alte state UE

Alte țări au înțeles că problema nu este doar lipsa banilor, ci și drumul până la ei, subliniază Lucian Toader.

În Germania, de exemplu, statul plătește jumătate din costul unui consultant energetic independent pentru IMM-uri și primării. În Olanda, firmele care investesc în echipamente eficiente sau în regenerabile își deduc 40% din investiție din profitul impozabil, oricând în timpul anului.

Polonia, la rândul ei, are o rețea națională de puncte de informare unde oricine primește gratuit o evaluare a proiectului și îndrumare pas cu pas pentru fondurile europene. Pentru comunitățile de energie, Austria și Spania au mers pe același principiu, cu birouri dedicate de consiliere gratuită.

„Rețeta care funcționează în Europa este simplă: banii vin prin canale pe care oamenii le cunosc deja, consilierea este gratuită sau subvenționată, iar o parte din sprijin nu depinde de un concurs. La noi, platforma MIPE spune unde sunt banii, dar nu ajută pe nimeni să ajungă la ei. Așa că firmele și primăriile rămân dependente de consultanți privați”, punctează expertul.

Cum ar putea interveni statul

Pentru a remedia această problemă, Toader consideră că statul ar trebui să ofere reguli stabile și tarife de rețea care să încurajeze consumul aproape de producție. De asemenea, ar trebui să transpună complet directiva europeană referitoare la partajarea energiei. (Comisia Europeană a deschis pe 25 septembrie o procedură de infringement împotriva României din acest motiv.) Și nu în ultimul rând – să urmărească mai atent piața.

„Banii ar trebui să meargă la cele mai bune proiecte, nu doar la cele mai rapide dosare. Apelurile în ordinea depunerii premiază viteza, nu calitatea. Maturitatea proiectului și calitatea acestuia ar trebui să conteze mai mult în punctaj”, explică expertul.

Dar cel mai important aspect este consilierea, consideră fondatorul ALTREAL. „Adevăratul blocaj din România nu este capitalul, ci know-how-ul – capacitatea de a specifica, de a evalua și de a achiziționa corect soluțiile energetice adecvate.”  

La toate acestea se adaugă un calendar al finanțărilor previzibil, cu apeluri anunțate cu mult timp în avans și reguli care să nu se mai schimbe între consultare și lansare.

Ce oportunități de finanțare există în prezent

Organizațiile locale pot accesa mai multe linii de finanțare în 2026-2027:

• Fondul pentru Modernizare, stocare autonomă: 150 de milioane de euro, cu depunere până la 30 octombrie 2026.
• Fondul pentru Modernizare pentru instituții publice: 500 de milioane de euro pentru fotovoltaice cu baterii și 150 de milioane pentru baterii asociate instalațiilor existente.
• Programul Tranziție Justă: un nou apel de peste 100 de milioane de euro pentru comunități de energie, deschis din 30 septembrie până în 31 martie 2027, în Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.
• Programul AFM pentru baterii la prosumatori: 400 de milioane de lei, până la 15.000 de lei pe gospodărie.
• e-Mobility RO: 49,5 milioane de euro pentru stații de încărcare pe autostrăzi și drumuri naționale
• e-MOVE RO: până la 25 de milioane de euro per beneficiar pentru stații de încărcare cu fotovoltaice și stocare
• e-DRIVE: 56,9 milioane de euro pentru vehicule electrice la firme și transportatori de persoane.
• Termoficare și cogenerare, prin Fondul pentru Modernizare.
• Fondul Social pentru Climă: aproximativ 6 miliarde de euro pentru România în 2027-2032.

La acestea se adaugă și programele finanțate direct de Comisie, precum LIFE Clean Energy Transition sau Innovation Fund, și liniile de finanțare ale BERD și BEI.

„După închiderea PNRR, accentul se mută de la granturi rapide la instrumente combinate, iar cine are proiecte pregătite acum va avea un avantaj clar”, conchide Lucian Toader.

Bani există. Dar, pentru a putea fi valorificate, statul trebuie să modifice substanțial regulile. Iar firmele să adopte o strategie de depășire a blocajelor persistente. În definitiv, succesul tranziției energetice în România nu depinde doar de volumul fondurilor alocate, ci de capacitatea de a le transforma în proiecte funcționale. Altfel, milioanele disponibile riscă să rămână simple oportunități ratate.

Lucian Toader participă la evenimentul „Argument pentru Energie”

Lucian Toader, fondator al ALTREAL și președinte al Societății Comunităților de Energie din România, va participa la evenimentul „Argument pentru Energie”, în cadrul căruia reprezentanți ai autorităților, specialiști și lideri din industrie vor analiza și dezbate deciziile care vor influența viitorul sectorului energetic românesc. Evenimentul, organizat de platforma națională de dezbatere strategică și politici publice „Argument pentru România”, va avea loc joi, 8 octombrie, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, cu începere de la ora 9:30. Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile.