Deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB. Investițiile publice au continuat să crească

Execuția bugetară în termeni cash urmărește sumele încasate și plătite de instituțiile publice. Indicatorul oferă o perspectivă diferită față de deficitul calculat prin metodologia europeană ESA. Ministerul Finanțelor publică lunar datele operative pentru bugetul consolidat.

Raportarea grupează resursele și utilizările administrației publice. Separarea categoriilor arată legătura dintre colectare, costurile rigide și finanțarea dezvoltării. Rezultatul poate fi analizat dincolo de deficitul acumulat.

Diferența dintre venituri și cheltuieli s-a restrâns

Soldul negativ a ajuns la 48,08 miliarde de lei după primele șapte luni. În perioada corespunzătoare din 2025, valoarea era de 76,44 miliarde de lei. Reducerea nominală a fost de 28,36 miliarde de lei, echivalentul unei scăderi anuale de 37%. Raportat la produsul intern brut, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%. Îmbunătățirea a fost de 1,65 puncte procentuale.

Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 2,9%. Diferența dintre ritmuri a permis diminuarea dezechilibrului.

TVA și fondurile europene au susținut colectarea

Resursele bugetare au însumat 412,31 miliarde de lei. Raportate la PIB, ele au câștigat 0,71 puncte procentuale. Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei. Ele au reprezentat 10,42% din PIB, față de 9,69% cu un an înainte. Încasările nete din TVA au totalizat 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste valoarea din perioada similară. Sumele brute au urcat cu 21,7%, pe fondul cotelor introduse prin Legea nr. 141/2025.

Rambursările către companii au ajuns la 20,48 miliarde de lei, după un plus anual de 4,6%. Accizele au adus 28,37 miliarde de lei, cu 6,4% mai mult. Fondurile rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au însumat 37,28 miliarde de lei. Creșterea față de intervalul corespunzător din 2025 a fost de 30,3%.

Costurile de personal au pierdut din pondere

Cheltuielile bugetului consolidat au însumat 460,39 miliarde de lei. Ele au reprezentat 22,4% din PIB, față de 23,3% în primele șapte luni din 2025. Factura salarială s-a redus cu 4,06 miliarde de lei și a ajuns la 95,67 miliarde de lei. Scăderea anuală a fost de 4,1%. Diminuarea unor sporuri și măsurile de temperare salarială au influențat evoluția. Raportul față de PIB a coborât la 4,7%, cu 0,5 puncte procentuale sub nivelul anterior. În totalul plăților publice, ponderea a scăzut de la 22,3% la 20,8%.

Bunurile și serviciile au costat 59,6 miliarde de lei, în creștere anuală cu 11,2%. Plățile din sistemul de sănătate au avut principala contribuție. Dobânzile au urcat cu 26,5%, până la 40,12 miliarde de lei. Valoarea corespunde unei ponderi de 2% din PIB. Asistența socială a însumat 146,59 miliarde de lei, cu 0,6% sub valoarea de anul trecut. Aproximativ 149,54 milioane de lei au acoperit compensarea facturilor casnice la energie și gaze.

Banii europeni au susținut investițiile

Programele finanțate din surse externe nerambursabile au atras 45,88 miliarde de lei. Totalul include cadrele europene, Fondul pentru modernizare, subvențiile agricole și granturile PNRR. Plățile din fonduri nerambursabile au crescut cu 39,1%. Granturile PNRR au depășit de peste două ori valoarea din intervalul similar al anului trecut.

Investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul anterior. Ritmul de creștere a fost de aproximativ 24%. Finanțările europene și PNRR au reprezentat 71,05% din investițiile realizate. Plățile aferente au urcat cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%, potrivit Ministerului Finanțelor.

„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscală. România își consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia românească. O țară care transmite încredere și coerență fiscală este o țară mai puternică. Trebuie însă să citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor următoare. Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc. Important este să păstrăm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale. Menținerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii”, a precizat ministrul Alexandru Nazare.