România intră într-o nouă zonă de risc economic. PIB-ul a scăzut în primul trimestru cu 0,2%, iar temerile de recesiune cresc

Datele publicate miercuri arată că Produsul Intern Brut (PIB) s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru al anului, atât față de trimestrul anterior, cât și comparativ cu aceeași perioadă din 2025, arată Economedia.ro. Scăderea vine după ce economia românească intrase deja în recesiune tehnică la finalul anului trecut, când PIB-ul a înregistrat două trimestre consecutive de contracție.

Datele indică faptul că economia intră în 2026 într-o poziție mult mai fragilă decât estimau autoritățile și o parte dintre analiști la începutul anului. În trimestrul IV din 2025, PIB-ul României scăzuse cu 1,9% față de trimestrul precedent. Asta după o altă contracție de 0,2% în trimestrul III. Practic, economia românească se află de mai multe luni într-un proces de încetinire vizibilă.

Inflația și dobânzile ridicate încep să lovească economia

Una dintre cele mai importante cauze ale încetinirii economice este combinația dintre inflația foarte ridicată și costurile mari de finanțare. România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană. Datele publicate în această săptămână arată că inflația anuală a depășit în aprilie pragul de 10%, ajungând la 10,71%.

Scumpirile afectează direct consumul populației, principalul motor al economiei românești din ultimii ani.

Vânzările din comerț au scăzut cu 5% în primul trimestru. Se vorbește deja despre al treilea trimestru consecutiv de slăbiciune în retail. Practic, după ani în care consumul alimentat de salarii și credite a susținut creșterea economică, populația începe să reducă cheltuielile sub presiunea inflației și a ratelor mari la credite. Dobânzile ridicate afectează și companiile. Costurile de finanțare pentru firme au crescut semnificativ. Iar investițiile private încep să încetinească într-un moment în care economia are nevoie exact de contrariul.

Criza politică amplifică presiunea

Problemele economice se suprapun peste o perioadă de instabilitate politică accentuată. După căderea Guvernului Bolojan și tensiunile din jurul noii formule de guvernare, investitorii și agențiile financiare urmăresc atent capacitatea României de a controla deficitul bugetar și de a continua reformele asumate prin PNRR.

Mai multe instituții financiare au avertizat deja asupra riscului deteriorării rapide a percepției externe asupra României. România riscă inclusiv pierderea statutului de „investment grade” în 2027 dacă instabilitatea politică și fiscală continuă.  Acest statut este esențial deoarece influențează direct costurile la care statul și companiile se pot împrumuta de pe piețele internaționale. Cu alte cuvinte, o deteriorare a încrederii investitorilor ar putea face finanțarea României mult mai scumpă.

Există și câteva semnale pozitive

În ciuda tabloului economic dificil, există și câteva evoluții care oferă un anumit grad de stabilizare. Deficitul bugetar s-a redus semnificativ în primele trei luni din 2026. Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul a coborât la 1,03% din PIB, față de 2,28% în aceeași perioadă a anului trecut.

Și deficitul comercial a început să se corecteze. Datele publicate recent arată o reducere de 9,3% în primul trimestru comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Aceste evoluții sugerează că economia începe să consume mai puțin și să reducă dezechilibrele externe. Problema este că această corecție vine într-un context de încetinire economică puternică. Practic, România încearcă să reducă deficitele exact într-un moment în care economia pierde viteză. Aceasta este una dintre cele mai dificile combinații pentru orice guvern: nevoia de disciplină fiscală într-o economie care încetinește.

România riscă o recesiune moderată

Mai mulți economiști avertizează deja că România ar putea intra într-o recesiune moderată în 2026. Romanian Economic Monitor estimează o scădere a PIB-ului de aproximativ 0,5% în acest an, pe fondul suprapunerii problemelor interne cu contextul economic internațional complicat.

În paralel, Erste prognozează pentru România o creștere economică extrem de slabă, de aproximativ 0,3%, și avertizează asupra riscului unei recesiuni „în toată regula” dacă absorbția fondurilor europene încetinește. Problema majoră este că economia românească intră în această perioadă de slăbiciune având deja multiple vulnerabilități: inflație ridicată, deficit bugetar mare, deficit extern și costuri mari de finanțare. În plus, încetinirea economiei europene afectează direct exporturile și industria locală, într-un moment în care cererea internă începe și ea să slăbească.

Modelul economic bazat pe consum începe să obosească

Datele din primul trimestru par să confirme o schimbare mai profundă în economia românească. Ani întregi, creșterea economică a fost alimentată în principal de consum, stimulat de majorări salariale, credite și cheltuieli publice ridicate. Acum însă, exact acești piloni încep să se erodeze simultan. Inflația reduce puterea de cumpărare, dobânzile ridicate afectează creditarea, iar statul este obligat să reducă treptat deficitul bugetar. În paralel, investițiile private sunt afectate de incertitudinea politică și fiscală.

Economia românească intră astfel într-o etapă mult mai dificilă decât în anii anteriori, în care creșterea nu mai poate fi susținută atât de ușor prin consum și cheltuieli publice. Iar cifrele publicate acum de INS par să transmită exact acest mesaj: România nu se confruntă doar cu o încetinire temporară, ci cu începutul unei perioade economice mult mai complicate decât cea cu care economia s-a obișnuit în ultimul deceniu.