Statele Uniunii Europene au cheltuit doar 53% din fondurile PNRR. Sunt șanse mici ca programul să fie prelungit 

Programul a fost lansat după pandemia de Covid-19, pentru a sprijini economiile afectate.
Italia, Spania și Polonia au cele mai mari alocări, dar întâmpină întârzieri importante. Termenul pentru cererea ultimelor fonduri se apropie rapid. O prelungire a PNRR pare tot mai puțin probabilă.

ondurile PNRR, cheltuite într-un ritm mai lent decât se estima 

Țările Uniunii Europene au cheltuit până acum aproximativ 310 miliarde de euro din PNRR. Suma reprezintă 53% din totalul de 577 de miliarde de euro pus la dispoziție. PNRR a fost lansat în 2021, după șocul economic produs de pandemie. Programul trebuia să ajute guvernele să repornească economia, investițiile și marile proiecte publice. Banii au fost gândiți pentru reforme, infrastructură, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației. Totuși, aplicarea planurilor naționale a mers mai greu în multe state membre.

Italia, Spania și Polonia sunt cei mai mari beneficiari ai fondurilor. Italia a folosit 57% din alocare, Spania 44%, iar Polonia doar 26%. Procentele arată diferențe mari între planuri și execuție. Economiștii spun că întârzierile au mai multe cauze. Inflația ridicată, costurile mari la energie și blocajele din construcții au încetinit proiectele. Războiul din Ucraina a agravat presiunea economică asupra Europei.

Investițiile din PNRR au fost întârziate de blocaje administrative

Multe guverne europene au avut dificultăți la începutul programelor. Procedurile administrative, licitațiile și aprobările au întârziat investițiile. Din acest motiv, multe cheltuieli importante au ajuns abia în 2025 și 2026. Filippo Taddei, economist la Goldman Sachs, susține că șocurile externe au redus efectul PNRR. Potrivit estimărilor sale, programul a adus Uniunii Europene un plus economic anual de 0,8% până la 1% din PIB.

Impactul real va putea fi evaluat mai clar după finalizarea programului. Analiza ar putea dura cel puțin doi ani după încheierea plăților. Economiștii vor urmări atunci efectele asupra creșterii, productivității și investițiilor. Între 2022 și 2024, economia europeană a fost lovită puternic de criza energetică. Prețurile mari au afectat companiile, bugetele publice și proiectele de infrastructură. În lipsa acestor probleme, PNRR ar fi putut avea un efect mai mare. Diferențele dintre state sunt vizibile. Țările cu administrații mai eficiente au reușit să folosească mai bine fondurile. În schimb, beneficiarii mari au avut dificultăți în gestionarea unor sume foarte ridicate.

Programul are mici să continue după termenul limită

Guvernele UE au primit până acum 405 miliarde de euro de la Comisia Europeană. Restul de 172 de miliarde trebuie cerut până în septembrie. Plățile trebuie realizate până la finalul anului. O prelungire a PNRR peste 2026 este considerată improbabilă. Unele țări au acceptat împrumutul comun doar ca măsură unică. Olanda a susținut termenul strict și caracterul excepțional al programului. Inițial, planul european era mai ambițios. Valoarea totală estimată ajungea la 755 de miliarde de euro. Suma finală a fost mai mică, deoarece unele state nu au vrut împrumuturi suplimentare, potrivit Mediafax.

Germania și Franța au folosit mai puțin mecanismul european de împrumut. Cele două state se puteau finanța mai ieftin de pe piețe. În plus, nu au dorit să crească nivelul datoriei publice. Totuși, fondurile solicitate de Germania și Franța au fost folosite într-un ritm ridicat. Procentele ajung la 82%, respectiv 97%. Diferența arată că mărimea alocării și capacitatea administrativă contează foarte mult. Eulalia Rubio, cercetător la Institutul Jacques Delors, spune că există o separare clară între beneficiarii mari și cei mici. Statele cu proiecte numeroase și complexe au avut probleme mai mari. În final, succesul PNRR depinde de viteza execuției, nu doar de banii disponibili.