Românii se tem de ieșirea la pensie, dar economisesc prea puțin pentru ea. Doar 22% iau în calcul participarea la Pilonul 3

Sistemul de pensii din România este sub o presiune tot mai puternică, iar avertismentele se înmulțesc atât de la nivel oficial, cât și de la cel al societății.

Consiliul Fiscal, de exemplu, avertizează că, pentru a preveni adâncirea unei crize sistemice, este nevoie de: creșterea participării pe piața muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în corelație cu speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare. Toate acestea soluții însă necesită timp și nu rezolvă provocările în creștere care se prefigurează într-un orizont de timp apropiat.

În paralel, semnalele venite din partea societății sunt tot mai clare. Un studiu realizat recent în mediul urban arată că șase din zece români sunt tot mai preocupați de veniturile pe care le vor avea la retragerea din activitate. Îngrijorarea în creștere este explicată, parțial, de faptul că mai mult de jumătate (54%) din respondenți se declară nepregătiți financiar pentru pensie. Iar trei sferturi (75%) consideră că pensia de stat nu le va asigura un venit care să le permită un trai decent.

Care sunt soluțiile luate în calcul

Studiul „Sistemul de pensii din România. Percepții ale populației urbane”, realizat de Quantix, a mai evidențiat câteva informații interesante:

• 55% dintre respondenți au declarat că „vor lua în calcul” pensia privată obligatorie (Pilonul 2) pentru veniturile de la pensie.
• 25% au menționat ca posibilă soluție câștigurile pe care le pot obține din serviciile pe care le pot presta după pensionare.
• 22% au făcut referire la pensia privată facultativă (Pilonul 3).
• 20% au menționat depozitele bancare.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de persoane cu vârste între 25 și 64 de ani. Ceea ce relevă faptul că subiectul începe să devină o preocupare tot mai timpurie. „Reacția” vine în contextul în care avertismentele publice legate de insuficiența veniturilor după retragerea din activitate pentru asigurarea unui trai decent au devenit tot mai numeroase. La începutul anului trecut, un studiu realizat de CFA România a demonstrat că rata de înlocuire a salariului prin pensie va scădea la mai puțin de o treime (30%) în 2042 şi aproape un sfert (24%) în 2070.

În prezent, raportul dintre pensia medie netă de asigurări sociale de stat – pentru limită de vârstă cu stagiu complet – și salariul mediu net a fost de 52,5% în trimestrul II 2026. În scădere cu peste 5 puncte procentuale față de raportul din trimestrul I (57,9%)

Deficitul sistemului de pensii se adâncește

Cauzele sunt numeroase, iar printre principalele motive se numără îmbătrânirea accelerată a populației, dar și scăderea acesteia. Ceea ce înseamnă o reducere a numărului de contribuabili la sistemul de pensii.

Raportul este la momentul actual de 8 pensionari la fiecare 10 salariați. Dar se va schimba vizibil peste trei-cinci ani, când generația „decrețeilor” va începe să iasă la pensie. Potrivit estimărilor, aproximativ 1,6 milioane de persoane născute în intervalul 1967-1990 se vor retrage din activitate cu începere din 2030-2032. Acest lucru va pune o presiune și mai mare pe Pilonul I, unde contribuțiile angajaților finanțează pensiile care sunt în plată.

Anul trecut, deficitul cumulat al bugetelor de asigurări sociale – pensii, șomaj și sănătate – a ajuns la 27,8% din deficitul bugetar total al României. Este un salt puternic de la 20,4% cât se înregistra în 2024. Și valoric diferența este consistentă: 52,4 miliarde de lei în 2025, față de 39,7 miliarde în anul precedent. Nu este o noutate însă – sistemele de asigurări sociale au intrat pe deficit încă din 2008, iar acesta s-a accentuat începând din 2020.

Pe de altă parte, studiul CFA citat demonstrează că randamentul Pilonului I este negativ până la 74 de ani. Adică pensia primită până la vârsta respectivă va fi mai mică decât contribuţiile de-a lungul perioadei active. Asta în condițiile în care speranța medie de viață în România este de 76,5 ani – 72,9 ani la bărbați și 79,9 ani la femei. Randamentul crește ulterior și ajunge puțin peste 5% la 90 de ani. Majorarea vârstei de pensionare nu va îmbunătăți acest aspect, ci doar va atenua creșterea deficitului sistemului.

50% dintre români nu au pus nimic deoparte pentru bătrânețe

Scăderea ratei de înlocuire, care va accelera începând din 2030, va obliga viitoarele generaţii de pensionari să se bazeze mai mult pe economii personale, pensii private sau alte surse de venit pentru a-și putea menține un nivel de trai decent după retragerea din activitate.

Problema este că primele două soluții nu par să funcționeze în România. Un sondaj realizat de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) în urmă cu câțiva ani arăta că 50% dintre români nu aveau nicio economie pusă deoparte pentru bătrânețe. Explicațiile sunt multiple și merg de la insuficiența veniturilor generate în timpul perioadei active, la perioada scurtă de cotizare. Durata scurtă a vieții profesionale din România, cea mai scăzută din Uniunea Europeană, limitează acumularea de capital.

Nu sunt însă singurele motive care contribuie la această situație. Pe listă mai figurează și „convingerile” de tipul „oricum nu mai prind pensia” sau „mai am timp până la pensie, o să văd mai târziu”.

Astfel de „convingeri” vin în contradicție cu îngrijorarea crescândă evidențiată de studiul Quantix. Pe de altă parte însă, nivelul de preocupare nu este egal cu cel de informare asupra soluțiilor pe care viitorii pensionari le au la dispoziție. Mai puțin de jumătate (47%) dintre subiecți au declarat că au discutat despre acest subiect în ultimul an. Iar mai puțin de o treime (32%) – că și citiseră despre pensii. În ceea ce privește nivelul de cunoștințe, 41% se considerau bine informați despre Pilonul 2. Dar doar 20% despre Pilonul 3.

Creștere de 37% pentru pensiile private facultative

Diferența de procente neceistă o precizare – Pilonul 2 de pensii private este obligatoriu, în timp ce Pilonul 3 este facultativ. De aici și decalajul dintre numărul de participanți. În cazul Pilonului 2 este vorba de 8,5 milioane de români, în timp ce Pilonul 3 a ajuns la finalul anului trecut la un milion.

Rezultatul a fost atins după ce 183.000 de români, cu 37% mai mulți decât în 2024, au început să economisească suplimentar pentru pensie. Este cea mai mare creștere înregistrată în cei 18 ani de activitate ai Pilonului 3. Anteriorul record data din 2024, când numărul noilor participanți a fost de 133.000, +40% față de anul anterior. În restul anilor, doar în 2008, 2022 și 2023 s-a depășit pragul de 50.000 de noi veniți.

În aceste condiții, numărul românilor care beneficiază de un produs suplimentar pentru pensie este încă foarte redus. Iar șansele de creștere explozivă nu prea sunt, din moment ce doar 22% dintre români „iau în calcul” Pilonul 3 și doar 20% și știu ceva despre el.

Situația nu este bună nici la nivelul UE – statisticile arată că doar unul din cinci cetățeni europeni are o pensie facultativă sau ocupațională. În România însă, procentul este mult mai scăzut. Și asta și din cauza faptului că Pilonul 4 al pensiilor ocupaționale există încă doar pe hârtie, deși este „oficializat” din 2020, iar din 2022 avem și un administrator de fonduri autorizat de ASF.

Presiunea va continua să crească

Pentru a impulsiona dezvoltarea Pilonului 4, anul acesta a fost aprobată o deducere fiscală la plata impozitului pe venit a unei sume de până la 400 de euro/an pentru fiecare angajat.

Avantajul fiscal introdus este similar celui acordat pentru pensiile private facultative. Dar, în acest caz, specialiștii consideră că pragul de 400 de euro nu mai este de actualitate și că ar trebui majorat sau înlocuit cu un procent din salariul brut, pentru a crește numărul de participanți la Pilonul 3.

Însă, chiar dacă soluțiile menționate ar da rezultatele scontate, efectele vor fi vizibile în cazul viitoarelor generații de pensionari. Și nu vor reduce presiunea la care este supus sistemul de pensii în prezent și care va crește puternic începând din 2030.