Statul vine cu o nouă soluție pentru atragerea companiilor pe bursă. Radu Dăscălescu, TradeVille: „Măsura este binevenită, dar efectul va fi minim”

Guvernul a aprobat la finalul lunii februarie o Ordonanță de Urgență (nr. 8/2026) care instituie un set de măsuri ce are ca obiectiv declarat susținerea relansării economice a României.

Pachetul, inițiat de Ministerul Finanțelor, include mai multe măsuri fiscale și de stimulare a investițiilor. „Mixul de măsuri adoptate generează efecte concrete pentru populație și mediul de afaceri, începând chiar din acest an”, a declarat cu ocazia aprobării propunerii ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Ce prevede ordonanța

Printre numeroasele măsuri prevăzute se află și două care vizează dezvoltarea pieței de capital. Prima constă în acordarea de facilități fiscale pentru persoanele fizice care investesc în acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri. Concret, investitorii de retail vor putea deduce la stabilirea venitului net anual o sumă de maximum 400 de euro din valoarea investițiilor făcute.

Inițiativa este menită să crească numărul investitorilor de pe Bursa de Valori de la București (BVB). Numărul lor ajunsese la finalul anului trecut la 285.600, de peste patru ori mai mult decât în 2020. Potrivit președintelui BVB, Radu Hanga, pragul de 500.000 va putea fi atins abia peste trei ani.

Cea de-a doua măsură care privește piața de capital este menită să stimuleze și faciliteze intrarea companiilor pe bursă. OUG 8/2026 introduce o deducere fiscală de 50% pentru cheltuielile de listare și pentru cele de menținere la tranzacționare pe bursă în primul an.

Ce spune piața

Potrivit specialiștilor din piața de capital locală, măsura este utilă, orice facilitate acordată fiind binevenită. Cu precizarea însă că prevederea, în sine, nu poate genera noi listări la bursă. Ci doar va ajuta la realizarea acestora prin reducerea efortului financiar inițial.

Conform opiniilor din piață, stimulentul fiscal acordat de stat nu este îndeajuns de „puternic” pentru a reprezenta un factor decisiv în luarea deciziei de listare. Mult mai importante sunt în acest sens elemente precum capitalizarea companiei sau contextul pieței de capital, care nu coincide întru totul cu cel economic. Cea mai bună dovadă în acest sens este creșterea constantă a indicelui BET din ultimele 12 luni. O evoluție care vine în condițiile în care mediul economic parcurge o perioadă dificilă.

Pentru a afla care este impactul potențial în piață al măsurilor din pachetul de relansare, am solicitat și punctul de vedere al celor direct implicați alături de potențialii emitenți și anume brokerii.

O măsură care nu va produce efecte majore

„Efectul va fi minim, din punctul meu de vedere. Nu pot să cuantific valoarea lui. Dar nu va schimba situația foarte mult în ceea ce privește atragerea de noi companii pe bursă”, susține Radu Dăscălescu, director adjunct al diviziei de finanţe corporative TradeVille, cel mai mare broker de retail de la Bursă.

Specialistul citat consideră însă că măsura va fi binevenită. Și că trebuie apreciat efortul Guvernului, care în ultimii ani și-a îndreptat atenția și către piața de capital.

Revenind la deductibilitatea cheltuielilor, reprezentantul TradeVille apreciază că efectul este minimal. Pentru că, de exemplu, în cazul costurilor de menținere la tranzacționare, acesta este unul fix, de circa 3.000 de lei pe an. „Pentru o companie solidă, de dimensiune mijlocie spre mare, care realizează un audit financiar an de an, nu este un cost ridicat”, explică Radu Dăscălescu.

Cheltuielile de listare pot ajunge însă la un nivel considerabil, susține acesta. „Dar trebuie luat în considerare că, înainte de listare, compania face o ofertă și atrage capital. Iar comparat cu acel capital pe care îl atrage, costurile finanțării ajung între 5 și 10%. Și asta luând în considerare tot – audit, PR, apariții media, intermediar și așa mai departe. Nici aici costurile pe care le-ar suporta emitentul nu sunt atât de mari, având în vedere că el atrage bani prin această listare și poate achita costuri din sumele pe care le atrage propriu-zis”, precizează directorul TradeVille.

A mai existat o tentativă

Măsurile de dezvoltare a pieței de capital nu reprezintă o noutate absolută. De exemplu, în urmă cu doi ani, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat lansarea apelului „Listarea la bursă a întreprinderilor”.

Proiectul se adresa companiilor românești cu capital majoritar privat și a fost finanțat prin PNRR. Prin intermediul unei scheme de minimis, firmele care întruneau condițiile de eligibilitate puteau obține două tipuri de finanțări. Prima, în valoare de 70.000 de euro (0,356 milioane lei), era accesibilă firmelor care își făceau intrarea pe SMT AeRO. Cea de a doua, prin care se putea obține până la 300.000 de euro (1,52 milioane lei), a fost dedicată emitenților care se listau pe piața reglementată a BVB.

Proiectul a fost primit cu entuziasm la nivel oficial. „Dezvoltarea pieței de capital, prin creșterea numărului de companii listate, diversificarea sectoarelor economice din care provin și lărgirea bazei de investitori, face parte dintr-o strategie începută acum doi ani, din mandatul de ministru al Finanțelor. Și mă bucur că acest instrument finanțat prin PNRR arată eforturile conjugate ale statului, ale bursei și ale mediului privat. Care continuă într-o formulă de complementaritate ce va ridica nivelul de atractivitate al României, întărindu-ne poziția investițională în regiune și la nivel european”, declara în iunie 2024 Adrian Câciu, ministrul de atunci al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Nici 2% din bani nu au fost cheltuiți

Numai că speranțele oficiale nu s-au împlinit decât într-o mică măsură.

Programul, care a beneficiat de un buget de 38,27 milioane de euro, a avut ca dată limită de înscriere 31 mai 2025. MIPE a publicat anul acesta lista finală a proiectelor admise la finanțare în cadrul apelului, care include doar cinci companii, toate admise pentru lansare pe piața AeRO.

Potrivit datelor MIPE, „clasamentul” se prezintă astfel

• IT Genetics, cu o valoare a asistenței financiare nerambursabile acordate din PNRR de aproximativ 0,348 milioane de lei.

• Graffiti Plus, cu 0,116 milioane.

• DMX Constructions, cu 0,274 milioane.

• Contakt Express Logistik, cu 0,239 milioane.

• Microfruits, cu 1,312 milioane.

Dacă tragem linie și adunăm, rezultă că suma finală acordată prin acest proiect a fost de aproximativ 2,3 milioane de lei. Ceea însemnă aproape 450.000 de euro, respectiv 1,2% din bugetul alocat din PNRR.

Este un rezultat îngrijorător, care semnalează faptul că nu efortul de listare este principala problemă a potențialilor emitenți. Dar subiectul a fost prea puțin adus în prim-plan de către autorități. Singurul care a avut o luare de poziție a fost secretarul de stat în Ministerul Economiei, Viorel Băltărețu. „Prin PNRR am avut un program de încurajare a listărilor pe bursă. Din păcate, din informațiile pe care le am în momentul de față (începutul lunii decembrie 2025 – n.r.), rezultatele nu sunt extraordinare sau nu au fost prea mulți doritori să facă treaba asta”, a declarat Băltărețu, citat de Profit. Secretarul de stat preciza cu această ocazie că, în opinia sa, mai utilă ar fi acordarea de facilități. O abordare pusă în practică prin noile măsuri propuse de Ministerul Finanțelor.

Doar două din cinci sunt pe AeRO deja

Revenind la rata scăzută de succes a apelului, dintre cele cinci companii admise, până în prezent doar două s-au listat.

Prima a fost, în noiembrie trecut, Contakt Express Logistik. Dar oferta publică nu a adunat numărul necesar de subscrieri. A urmat IT Genetics, care a finalizat plasamentul privat intermediat de TradeVille, în decembrie trecut.

În ianuarie a.c., Graffiti Plus a lansat un plasament privat prin intermediul Goldring. Runda de finanțare a fost închisă anticipat, cinci zile mai târziu, după ce în a treia zi subscrierile depășiseră 110% din valoarea plasamentului. Au mai rămas pe listă listările Microfruits și DMX Constructions, care vor avea loc până în vară, ca urmare a condițiilor impuse de obținerea sprijinului din PNRR.

Până atunci însă, rămâne de văzut dacă noile măsuri ale MIPE vor da rezultatele scontate. Extrapolarea experienței avute cu apelul din PNRR poate fi greșită. Dar la fel de adevărat este că istoria se poate repeta.