Cum poți investi în aur: de la lingouri și monede la certificate pe BVB, acțiuni miniere și ETF-uri

Pentru investitorul român, întrebarea nu mai este dacă aurul merită urmărit, ci prin ce vehicul merită cumpărat. Diferența între modurile de investire este majoră. Una este să ții aurul în seif, alta este să pariezi pe prețul lui prin certificate turbo la bursă, alta este să cumperi acțiuni în companii miniere, iar altceva este să intri prin ETF-uri listate pe piețe externe. Toate oferă expunere la aur, dar cu profiluri foarte diferite de risc, lichiditate, cost și complexitate.

Ele par diferite – și chiar sunt – însă dau același răspuns la întrebarea: cum pot să fac un plasament în aur? Răspunsul este același, pentru că oferă investitorului acoperire pe valoarea aurului și pe fluctuațiile de preț ale acestuia. Însă, ceea ce diferă este posibilitatea în care acești bani sunt plasați.

Aurul, pe un nou platou de preț

În ultimul an, metalul galben a avut o mișcare spectaculoasă. La finele lunii ianuarie, prețul său a atins – pentru prima dată în istorie – pragul de 5.400 dolari/uncie. De atunci, a avut o evoluție preponderent negativă, fiind cotat la mijlocul lunii aprilie în zona valorii de 4.800 dolari/uncie.

Totuși, aceste valori par fabuloase pentru un investitor care privea graficul prețului aurului în urmă cu nu mulți ani. Pragul de 2.000 de dolari a părut o valoare maximă, atinsă în august 2020. Graficul a tot cochetat cu această valoare psihologică, până când a depășit-o clar în noiembrie 2023. De atunci, a fost spart și pragul de 3.000 dolari (martie 2025) și apoi 4.000 dolari (octombrie 2025). Valoarea de 5.000 dolari a fost atinsă prima dată în luna ianuarie a acestui an.

Acestea sunt vești bune pentru cine a ținut banii în aur. Câștigurile obținute au fost de 173% în ultimii cinci ani și de 47% în ultimul an, la dolar. În moneda locală, BNR indica 231 lei/gram de aur în aprilie 2021 și 455 lei în urmă cu un an. Așadar, în lei, creșterea a fost de 187% în cinci ani și de 46% într-un an.

Pentru publicul larg, această evoluție explică o mare parte din revenirea aurului în conversația economică. Când un activ urcă abrupt, atrage atât investitorii ce caută protecție, cât și pe oportuniști, care urmăresc trendul. Tocmai de aici apare însă și riscul ca aurul să se transforme dintr-o „umbrelă” de vremea rea, într-un activ speculativ.

Cum se cumpără aur fizic în România

Pentru investitorul care vrea contact direct cu activul, aurul fizic rămâne cea mai intuitivă variantă. În România, cadrul legal pentru metale prețioase este dat de OUG 190/2000, iar ANPC, prin Direcția Metale Prețioase, are atribuții în domeniu. Cumpărarea de aur fizic are un cadru reglementat. Primul filtru al cumpărătorului este simplu: achiziția trebuie făcută de la operatori autorizați, nu din surse obscure.

Mai important, nu orice obiect din aur este „aur de investiții”. Regulile europene privind TVA definesc aurul de investiții în principal ca lingouri sau plăcuțe cu puritate de cel puțin 99,5% și monede cu puritate de cel puțin 90%, bătute după 1800, care au fost mijloc legal de plată și care nu se vând, în mod normal, la un preț cu peste 80% peste valoarea aurului conținut. Același cadru prevede că livrarea, achiziția intracomunitară și importul de aur de investiții sunt, în mod normal, scutite de TVA. Aici este și diferența critică față de bijuterii: lingoul și moneda bullion sunt vehicule de investiție; colierul este, în primul rând, produs de retail.

„Aurul fizic de investiție rămâne singura opțiune complet reglementată în România, oferind scutire de TVA și cea mai puternică protecție legală pentru cumpărători. Aurul digital poate fi accesibil, însă pentru că nu este reglementat la nivel național, siguranța acestuia depinde în totalitate de platforma străină care îl emite și îl păstrează. Înțelegerea diferențelor între tipurile de plasamente ajută investitorii să aleagă forma de expunere care li se potrivește”, potrivit lui Victor Dima, manager al Departamentului de Trezorerie la Tavex România.

Aur pe BVB: expunere există, dar mai ales prin certificate

La Bursa de Valori București, expunerea la aur există, dar într-o formă care trebuie înțeleasă foarte bine: certificate turbo cu activ suport pe Gold Future. Pe lista curentă de certificate apar trei certificate emise de Erste Group Bank, cinci certificate emise de Raiffeisen Bank International și 16 emise de SSIF BRK Financial Group.

Așadar, pe bursa locală, aurul este astăzi mai degrabă un instrument de tranzacționare decât un vehicul simplu de investiție pasivă. BVB explică, în „Ghidul investitorului în certificate”, de ce acest detaliu contează: certificatele turbo au levier, sunt construite în jurul unui preț de exercitare și al unei bariere knock-out și sunt, în mod tipic, produse pentru investitori cu toleranță ridicată la risc. Cu alte cuvinte, aici nu cumperi aurul ca rezervă de valoare, ci cumperi un instrument derivat care amplifică mișcarea aurului și poate produce nu doar câștig, ci și pierderi la fel de rapide.

De aceea, pentru majoritatea investitorilor de retail, certificatele pe aur listate la BVB ar trebui privite ca instrumente financiare specifice piețelor de capital, nu ca echivalent al unui lingou. Sunt utile pentru cine vrea expunere pe termen scurt și înțelege exact cum funcționează bariera knock-out. Sunt mai puțin potrivite pentru cine pornește demersul cu ideea „aș vrea ceva aur în portofoliu”.

Aur prin companii miniere internaționale

O altă cale este investiția în companii care extrag aur. Aici, nu se mai cumpără metalul, ci o parte din business-ul care îl produce: mina. Avantajul este că atunci când prețul aurului urcă, unele companii miniere își pot vedea marjele extinse mai repede decât crește metalul în sine. Dezavantajul este la fel de clar: riscul nu mai este doar „ce face aurul?”, ci și „ce face compania?”, „în ce țări operează?”, „ce costuri are?” și „cum își execută managementul strategia?”. Însă, de regulă, prețul acțiunilor companiilor miniere aurifere urmărește prețul aurului. Asta pentru că, în majoritatea cazurilor, companiile miniere nu lucrează pe stocuri mari. Extrag la comandă fermă sau vând imediat ceea ce extrag, iar stocul este o întâmplare, nu o regulă.

Ca repere de piață, cele mai mari cinci nume din ecosistemul aurului listat includ: Newmont (NYSE: NEM), Agnico Eagle Mines (TSX: AEM), Barrick Mining Corp. (TSX: ABX), Wheaton Precious Metals (TSX: WPM) și AngloGold Ashanti (JSE: ANG). Pentru un investitor român, accesul la astfel de acțiuni se face printr-un broker care oferă piețe externe. Dar ideea de fond rămâne: acțiunile miniere pot oferi randamente superioare aurului în perioade favorabile, însă pot și dezamăgi chiar și atunci când metalul merge bine, dacă apar probleme de cost, de producție, de reglementare sau de geografie politică.

Uneori, țara în care este listată compania poate să creeze probleme suplimentare (precum Polyous, din Rusia, MCX: PLZL). În alte cazuri, investitorul trebuie să coreleze evoluția companiei la nevoile și la provocările pieței locale, mai mult decât la fluctuațiile internaționale ale metalului (precum Zijin, din RP Chineză, SSE: 601899). Toate aceste șapte companii se află în top 10 global al capitalizării bursiere.

Expunerea pe acțiuni la companii miniere este, așadar, mai mult „equity-like” decât „gold-like”. Adică, ține mai mult de tranzacționarea de acțiuni, decât de mărfuri.

ETF-uri și fonduri: cea mai simplă expunere financiară, dar în afara BVB

Pentru investitorii care nu vor nici să depoziteze aur fizic, nici să tranzacționeze certificate turbo, cea mai curată cale financiară rămâne, de regulă, ETF-ul sau ETC-ul pe aur listat pe piețe externe. Pentru a le achiziționa, investitorii români au nevoie de un broker cu acces la piețe internaționale. Diferența este că un ETC oferă expunere pe un singur activ, în timp ce un ETF este diversificat.

Top 5 la nivel mondial:

• SPDR Gold Shares (NYSE: GLD)
• iShares Gold Trust (NYSE: IAU)
• iShares Physical Gold (LSE: IGLN.L)
• World Gold Trust SPDR MiniShares (NYSE: GLDM)
• Xetra-Gold (FWB: 4GLD)

Avantajul acestor produse este evident: lichiditate ridicată, costuri transparente, acces rapid și fără grija depozitării fizice. Dezavantajul este că investitorul nu deține monede sau lingouri în seif propriu, ci un instrument financiar care urmărește aurul. Pentru cine vrea eficiență și simplitate bursieră, ele sunt de obicei cea mai bună soluție. Pentru cine vrea posesie directă și independență față de sistemul financiar, aurul fizic rămâne soluția.

Depinde de fiecare

În esență, românii au astăzi cel puțin patru căi reale de a investi în aur, dar fiecare răspunde unei nevoi diferite. Aurul fizic este pentru cei care vor posesie și protecție patrimonială. Certificatele de pe BVB sunt pentru expunere tactică și asumare mare de risc. Acțiunile miniere sunt pentru cei care vor să joace aurul prin profitabilitatea companiilor. ETF-urile și ETC-urile externe sunt pentru investitorii care caută cel mai eficient compromis între lichiditate, cost și simplitate. Adevărata decizie nu este, deci, dacă merită să investești în aur, ci ce tip de expunere vrei, de fapt, să ai.