Ce taxe plătești în România și cât din salariul tău ajunge lunar la stat. Ungaria le-a redus cu peste 11%

Salariul brut este suma negociată cu angajatorul și trecută în contract. Salariul net este ce primești efectiv în cont. Diferența dintre salariul brut și cel net este dată de trei contribuții obligatorii, reținute automat în fiecare lună. Este vorba despre:

• CAS – Contribuția la Asigurările Sociale (pensia) – 25% din brut.
• CASS – Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate – 10% din brut.
• Impozitul pe venit de 10%, calculat după scăderea celor două taxe.

La acestea se adaugă și o taxă suportată de angajator, care nu apare pe fluturașul de salariu. Este vorba de Contribuția Asiguratorie pentru Muncă (CAM), în valoare de 2,25% din salariul brut.

Astfel, dintr-un salariu brut de 4.325 de lei, de exemplu, un angajat român rămâne cu aproximativ 2.599 de lei net. Acest lucru înseamnă că aproape 40% din bani ajung la stat. În calculul salariului net din 2026 intră și deducerea personală. Aceasta reduce baza de impozitare la funcția de bază. Depinde de venit și situație.

Care este diferența dintre CAS și CASS

CAS-ul finanțează sistemul public de pensii. Nivelul pensiei depinde în principal de punctajul acumulat pe parcursul vieții active, care este influențat de salariul pentru care s-au plătit contribuțiile și de perioada de cotizare. CASS-ul îți asigură accesul la serviciile medicale din sistemul public. Este vorba despre consultații, spitalizare, rețete compensate. Impozitul pe venit merge direct la bugetul de stat și finanțează serviciile publice în general. De exemplu, educație, infrastructură și administrație.

Însă taxele nu se opresc la salariu. Chiar și după ce primești venitul net, continui să contribui la bugetul statului prin taxele incluse în prețul bunurilor și serviciilor pe care le cumperi. Cea mai importantă dintre acestea este Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA).

Apare în prețul alimentelor, hainelor, electrocasnicelor, serviciilor digitale, comenzilor online sau meselor la restaurant. Pentru a înțelege mai ușor cum funcționează TVA, poate fi folosit un exemplu simplu. Dacă un produs are prețul fără TVA de 100 de lei, iar cota aplicată este de 21%, valoarea TVA este de 21 de lei. În acest caz, prețul final plătit de client ajunge la 121 de lei. Formula este simplă. TVA se calculează prin aplicarea cotei asupra prețului fără taxă. Apoi, suma obținută se adaugă la prețul inițial al produsului.

Nivelul cotelor depinde de legislația în vigoare și de tipul produsului sau serviciului.

Ce se întâmplă dacă nu plătești taxele și impozite

Neplata impozitelor și taxelor poate avea consecințe diferite, în funcție de tipul obligației fiscale și de cât de mult se întârzie plata. În primul rând, pentru orice sumă neachitată la termen, statul percepe dobânzi și penalități de întârziere, calculate zilnic. Acestea continuă să crească până la achitarea integrală a datoriei. Dacă restanțele nu sunt achitate, autoritățile fiscale pot trece la executare silită. Aceasta poate include poprirea conturilor bancare, reținerea unor sume din salariu sau alte venituri. De asemenea, poate duce și la sechestrarea bunurilor mobile sau imobile.

În cazul firmelor, neplata obligațiilor fiscale poate duce la blocarea activității, pierderea unor facilități fiscale. De exemplu, din acest an, sancțiunile pentru munca nedeclarată au fost înăsprite, ajungând la amenzi de până la 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, fără un plafon total. Amenda maximă poate atinge 1 milion de lei. În anumite situații de neplată, se poate ajunge chiar la atragerea răspunderii contravenționale sau chiar penale.

Pentru persoanele fizice, neplata impozitelor locale poate duce și la restricții administrative, cum ar fi imposibilitatea de a vinde un bun până la achitarea tuturor datoriilor restante.

Belgia, țara cu cea mai mare taxă din Europa

Pentru a înțelege mai clar nivelul de taxare din România ar trebui făcută o comparație cu alte țări din Europa. Impozitele pe venitul individual, contribuțiile sociale și taxele pe consum formează o mare parte din veniturile fiscale ale multor țări.

Belgia are cea mai mare taxă pe muncă, de 50,8%, urmată de Germania și Slovenia, cu 46,6% și, respectiv, 46,2%. La polul opus, Cipru are cea mai mică taxă pe muncă, de 26,4%, urmată de Malta și Marea Britanie, ambele cu 29,2%.

Unele țări au făcut schimbări semnificative în ceea ce privește impozitele pe venit și contribuțiile sociale în ultimele două decenii. Potrivit datelor OECD, Ungaria, una dintre țările cu cea mai mare taxare a muncii în anul 2000, de 54,7%, a înregistrat cea mai importantă scădere, de până la 41,2% în 2024. Acest lucru se datorează parțial introducerii unui impozit unic pe venit, care a redus povara impozitului pe venit raportat la costul total al muncii. În plus, Ungaria a redus și contribuțiile sociale în raport cu costul total al muncii. Și Lituania și Suedia au scăzut semnificativ taxarea muncii, cu scăderi între 6,4 și 8,7 puncte procentuale fiecare.

La nivelul Uniunii Europene și al Regatului Unit, taxa medie pe muncă a scăzut cu 0,06 puncte procentuale între 2024 și 2025, potrivit Taxfoundation.

Scurt istoric despre taxe și impozite

Deși sistemul fiscal românesc s-a schimbat semnificativ în ultimul secol, ideea de impozitare este mult mai veche. Taxele și impozitele au existat în diverse forme încă din 1923. La 23 februarie în același an a fost adoptată Legea pentru unificarea contribuțiunilor directe și instituirea impozitului pe venitul global, promovată de Vintilă Brătianu. Aceasta a modernizat sistemul fiscal românesc, păstrând unele principii introduse anterior de Nicolae Titulescu și adaptându-le noilor realități economice.

Legea a înlocuit vechiul sistem cu mai multe categorii de impozite aplicate diferitelor tipuri de venituri, precum cele provenite din agricultură, proprietăți, activități comerciale, salarii și profesii. Totodată, a consolidat principiul impozitării venitului net și a introdus un sistem mai coerent de taxare.

În anii următori, veniturile din impozitul pe salarii au crescut semnificativ și au ajuns să reprezinte una dintre cele mai importante surse de încasări pentru stat. Acest lucru reflecta atât dezvoltarea economiei, cât și faptul că veniturile salariale erau mai ușor de impozitat decât alte categorii de venituri, unde evaziunea fiscală era mai frecventă. Legea Brătianu a rămas baza sistemului de impozitare directă din România pentru aproximativ un sfert de secol. De asemenea, a influențat evoluția fiscalității românești în perioada interbelică.

Contribuțiile sociale și impozitele pe salarii, așa cum le cunoaștem astăzi, au fost restructurate odată cu tranziția la economia de piață, prin reforme majore aplicate începând cu 1991. Inclusiv introducerea TVA în 1993.

Taxele și impozitele fac parte din viața fiecărui român, indiferent de cât câștigă. Din salariu se duc automat contribuții pentru pensie, sănătate și bugetul statului. Apoi, din banii rămași, continui să plătești TVA la aproape tot ce cumperi.