Turiștii români țin cazările pe linia de plutire. Înnoptările au scăzut cu 4,3% în luna mai

Diferența dintre sosiri și înnoptări este semnalul important. Hotelurile, pensiunile și apartamentele de închiriat pot raporta trafic stabil, dar pierd nopți de cazare, adică venituri mai slabe pe turist. Într-o industrie cu marje sensibile, nu doar numărul de vizitatori contează, ci și cât timp rămân.

Turiștii români domină piața

În mai 2026, sosirile în structurile de primire turistică au însumat 1,121 milioane de persoane, în creștere cu 0,1% față de aceeași lună din 2025. Turiștii români au reprezentat 75,2% din total, iar turiștii străini 24,8%.

Această structură arată că piața rămâne puternic dependentă de cererea internă. Turiștii români sunt principalul motor al unităților de cazare, mai ales în perioadele în care cererea externă nu compensează suficient fluctuațiile interne.

Pentru operatorii din turism, dependența de clientul local are două fețe. Pe de o parte, oferă stabilitate. Pe de altă parte, limitează potențialul de creștere, mai ales dacă veniturile gospodăriilor sunt sub presiune.

Înnoptările scad mai rapid decât sosirile

Înnoptările au ajuns în mai la 2,159 milioane, în scădere cu 4,3% față de mai 2025. Turiștii români au generat 74,2% din totalul înnoptărilor, iar turiștii străini 25,8%.

Durata medie a șederii a fost de 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,0 zile pentru turiștii străini. Practic, România continuă să atragă vizitatori, dar nu reușește să transforme suficient sosirile în sejururi mai lungi.

Pentru business, aceasta este problema centrală. O noapte pierdută înseamnă mai puține venituri pentru cazare, restaurante, transport local, servicii de agrement și comerț. Turismul nu trăiește doar din check-in, ci din timpul petrecut la destinație.

Dintre străini, cei mai mulți au venit din Europa

La sosiri, cei mai mulți turiști străini au venit din Europa, cu 213,3 mii de persoane în mai 2026, față de 183,3 mii în mai 2025. Urmează America de Nord, cu 25 mii de sosiri, și Asia, cu 22,4 mii.

Clasamentul se păstrează și la înnoptări. Europa a generat 420,2 mii de înnoptări, America de Nord 128 mii, iar Asia 89,1 mii.

Creșterea sosirilor din Europa este un semn bun, dar insuficient. Pentru ca turismul românesc să câștige mai mult, turiștii străini trebuie să stea mai multe nopți și să consume mai multe servicii locale.

Gradul de ocupare rămâne modest

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 25,7% în mai 2026, în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de mai 2025. Asta înseamnă că o mare parte din capacitatea de cazare rămâne nefolosită.

În primele cinci luni ale anului, gradul de ocupare a fost de 21,8%, cu 2,7 puncte procentuale sub nivelul din perioada similară a anului trecut. Cifra arată o industrie care nu reușește încă să umple structurile existente.

Pentru hotelieri, această diferență se vede direct în profitabilitate. Costurile fixe rămân, dar camerele neocupate nu produc venituri. De aceea, scăderea înnoptărilor este mai importantă decât avansul simbolic al sosirilor.

Liderii clasamentului: București, Brașov și Cluj-Napoca

În perioada ianuarie-mai 2026, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în Municipiul București, cu 757,9 mii persoane, urmat de Brașov, cu 491,3 mii, și Cluj-Napoca, cu 233,7 mii.

Aceleași destinații conduc și la înnoptări. Bucureștiul a avut 1,549 milioane de înnoptări, Brașov 927,7 mii, iar Cluj-Napoca 406,1 mii.

Datele confirmă concentrarea turismului în câteva centre puternice. Capitala atrage business, evenimente și turiști străini, Brașovul rămâne magnet de leisure, iar Clujul combină turism urban, evenimente și activitate economică.

Trafic stabil, valoare mai mică

Turismul românesc nu arată o prăbușire în mai, dar nici o creștere sănătoasă. Sosirile sunt aproape pe loc, în timp ce înnoptările scad vizibil.

Turiștii români rămân baza pieței, dar nu pot susține singuri o industrie care are nevoie de sejururi mai lungi, turiști străini mai numeroși și servicii mai bine valorificate. În lipsa acestora, turismul românesc riscă să raporteze cifre aparent stabile, dar cu venituri mai fragile.

În final, datele INS arată o industrie care atrage oameni, dar îi ține prea puțin. Pentru economie, diferența dintre sosiri și înnoptări este diferența dintre vizibilitate și încasări, iar turismul româneasc are nevoie de mai mult decât trafic de weekend pentru a crește consistent.