Numărul turiștilor a scăzut, dar încasările au crescut la 4,3 miliarde de lei. Cum au obținut tour-operatorii venituri mai mari cu 20% anul trecut

2025 a fost un aparte pentru tour-operatorii locali. Turismul românesc a înregistrat anul trecut o ușoară contracție, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Astfel, numărul total al sosirilor în structurile de primire turistică a fost de 13,91 milioane de persoane, mai mic cu 2,4% față de 2024. Înnoptările totale au însumat 29,68 milioane, marcând, de asemenea, o scădere de 1,7% comparativ cu anul precedent.

Declinul a fost generat de turiștii români, care rămân principala sursă de venit a industriei locale a ospitalității. În 2025, aceștia au reprezentat 81,4% din totalul sosirilor (11,33 milioane) și 82,1% din totalul înnoptărilor (24,35 milioane). Comparativ cu anul anterior însă, numărul lor a fost într-o vizibilă contracție: sosirile au scăzut cu 4,6%, iar înnoptările cu 3,5%.

Diminuarea a fost compensată, parțial, de turiștii străini, care au înregistrat o creștere de 8,5% la capitolul sosiri și +7,9% la înnoptări. Dar, deși numărul lor a crescut, cheltuielile turiștilor străini în România, estimate de Colliers la peste 5 miliarde de euro, au fost în scădere cu 4%.

Trendul descendent de anul trecut a continuat și în primele patru luni din acest an. Numărul sosirilor s-a redus cu 6,1%, iar cel al înnoptărilor – cu 8%. Însă tendința de creștere a veniturilor generate de vizitatorii externi s-a menținut – acestea au urcat cu peste 8% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025.

Creștere de 20,5% pentru tour-operatori

Pentru a avea o imagine mai clară asupra modului în care a evoluat turismul românesc din perspectiva tour-operatorilor locali, am apelat la informațiile financiare furnizate de platforma AlertăCUI.

Astfel, cele peste 1.100 de firme care activau sub Codul CAEN 7912 au realizat împreună o cifra de afaceri de 4,32 miliarde de lei, aproximativ 826,1 milioane de euro. Valoarea este în creștere cu 20,5%, după ce cu un an în urmă scăzuse ușor (-1,85%). Deși încasările au fost mai mari, profitul net al sectorului s-a redus cu 4,5% – la circa 240 milioane de lei –, după ce scăzuse și în 2024 cu 5,7%.

Conform sursei citate, datoriile tour-operatorilor au fost în creștere (+14,1%) în 2025, ajungând la o valoare totală de 1,73 miliarde de lei. Creanțele au fost și ele pe un trend ascendent (+16%), însumând 1,65 miliarde, după ce în 2024 crescuseră cu 22,8%. Însumați, cei doi indicatori ajung la peste 78% din totalul cifrei de afaceri.

Există însă și o veste bună – pierderile nete au scăzut cu 3,1% anul trecut, la 37,9 milioane. Un rezultat notabil, având în vedere că în 2024 crescuseră cu aproape 50%.

Cine au fost campionii

Evoluția este sensibil diferită dacă ne raportăm la eșalonul superior. Astfel, primele 10 companii, din punct de vedere al veniturilor obținute, au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 2,28 miliarde de lei, în creștere cu 30,4% față de 2024. Și asta în condițiile în care și în urmă cu doi ani valoarea se majorase cu 11%.

Clasamentul pe 2025 a fost următorul:

• Christian Tour – 806,12 milioane de lei (+34%).
• Join Up Ro – 462,00 milioane (+123,2%).
• German Touristik Group – 199,26 milioane (+66,5%).
• Concept Consult & Prospect – 170,48 milioane (+1,2%).
• Magic Holiday  – 137,36 milioane (+28%).
• Hotelair – 133,35 milioane (-7,8%).
• Business Travel Turism – 120,13 milioane (-24,1%).
• Amara Tour – 117,79 milioane (-0,8%).
• Manred Inter – 72,02 milioane (+22,1%).
• Masiro Travel – 69,78 milioane (+0,8%).

Profitul net cumulat realizat de tour-operatorii din Top 10 a fost pe plus (+4,4%), ajungând la 65,6 milioane de lei, după ce și în 2024 a crescut ușor (+1,6%).

Este adevărat însă că și la celelalte capitole s-au înregistrat majorări: datoriile +25% (379 de milioane), iar creanțele +33% (503 milioane). În schimb, pierderile au fost zero, după ce în urmă cu doi ani avansaseră cu 32,6%.

Polarizare puternică

Pentru a avea imaginea completă mai sunt necesare însă câteva date. Din cele aproximativ 1.140 de companii care figurau în scriptele ANAF, aproape 17% nu declaraseră nicio cifră de afaceri. Două treimi (67%) din numărul total erau, conform noilor norme de încadrare, microîntreprinderi. Iar peste trei sferturi (78,9%) raportaseră cifre de afaceri sub un milion de lei. Sunt date care arată o fragmentare mare a pieței, aproape 80% dintre jucătorii din domeniu fiind afaceri de dimensiuni foarte mici sau la limita subzistenței.

Potrivit datelor AlertăCUI, doar 90 de companii realizaseră venituri de 5 milioane de lei și numai 50 au depășit pragul de 10 milioane de lei.

Dacă ne raportăm la Top 10, diferența dintre evoluția pieței și cea a primilor tour-operatori este evidentă. Primele zece companii au generat mai mult de jumătate (52,9%) din veniturile întregului sector. Ceea ce indică o polarizare ridicată, însă distribuția profitului – 27,3% din valoarea cumulată – este mai echilibrată.

O evoluție aparent contradictorie

Imaginea de ansamblu este că sectorul tour-operatorilor a reușit să înregistreze o creștere solidă a veniturilor, de peste 20%, în condițiile în care numărul sosirilor și înnoptărilor în România a scăzut.

Evoluția se explică prin majorarea prețurilor pachetelor turistice. Creșterea tarifelor a fost forțată de inflație și de costurile operaționale mult mai mari. Practic, companiile au raportat venituri mai mari nu pentru că au vândut mai multe vacanțe, ci pentru că le-au vândut mai scump.

Faptul că profitul a fost pe minus – nu și la nivelul eșalonului superior – demonstrează că operatorii nu au putut transfera integral creșterile de costuri către clientul final, fără a risca un colaps al cererii. Ceea ce înseamnă că agențiile au fost forțate să sacrifice din marja de profit pentru a menține masa critică de clienți. Este un fapt confirmat și de evoluția profitului net la nivelul superior, de +4,4%, avansul nefiind pe măsura creșterii înregistrate de cifra de afaceri (+30,4%).

Pe de altă parte, pe lângă „factorul inflaționist”, discrepanța arată și o schimbare importantă – migrația tot mai vizibilă a românilor către turismul de tip outgoing. În timp ce datele INS reflectă strict realitatea unităților de cazare de pe plan local, motorul de creștere al marilor tour-operatori este alimentat de vacanțele peste hotare. Românii nu au renunțat în masă la concedii, ci au ales destinațiile externe, unde raportul calitate-preț este perceput ca mai atractiv decât oferta locală.

Cei mari vor deveni și mai mari

Sunt evoluții confirmate, parțial, și de „Carta Albă a Turismului din România 2025”, elaborată de IMM România. Potrivit studiului, 7 din 10 operatori economici raportaseră anul trecut scăderi atât la nivelul încasărilor, cât și al numărului de înnoptări. Iar 60% dintre antreprenorii din domeniu afirmau că își direcționează investițiile exclusiv către menținerea afacerilor în funcțiune, la dimensiunile actuale.

Rezultatele pe primele patru luni confirmă trendul descendent al numărului de sosiri și înnoptări. Și este foarte probabil ca acesta să se mențină și în restul anului, în contextul actual marcat de o inflație ridicată. Ceea ce înseamnă că tour-operatorii mici, dependenți de turismul intern, vor deveni și mai vulnerabili în fața șocurilor economice. La polul opus, jucătorii mari își vor întări poziția, avantajați de puterea mare de negociere și economiile de scară. Practic, vom asista la o consolidare a pieței turistice, dictată de condițiile economice. Pentru turistul român, reconfigurarea înseamnă, teoretic, o piață mai stabilă, dar și o ofertă mai redusă și tarife de vacanță adaptate dinamic la realitatea inflaționistă.

———————————

Materialul a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de bază de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.