UE înăsprește supravegherea împotriva spălării banilor. România a început deja să își modifice legislația

Combaterea spălării banilor devine tot mai complexă pe măsură ce tranzacțiile se desfășoară prin mai multe jurisdicții și canale financiare. Pentru instituții, provocarea nu mai ține doar de identificarea operațiunilor suspecte, ci și de evaluarea relațiilor care pot genera riscuri.

Presiunea asupra sistemelor de conformitate crește în același timp cu dezvoltarea unor noi forme de tranzacționare. Autoritățile încearcă astfel să adapteze mecanismele de control la schimbările rapide din sectorul financiar.

Sancțiunile pentru firmele din zona activelor digitale au crescut cu 56%

Companiile care operează cu criptomonede și alte active digitale au ajuns tot mai mult în atenția autorităților. Valoarea sancțiunilor aplicate acestora a crescut cu 56% față de anul precedent și a depășit un miliard de dolari.

Evoluția marchează o schimbare față de tiparele tradiționale asociate spălării banilor. Operațiunile suspecte nu mai sunt legate în principal de tranzacțiile cu numerar, pe fondul extinderii activităților financiare în mediul digital.

Verificările clienților devin mai stricte

Procesele de tip „Cunoaște-ți clientul” (KYC) și Customer Due Diligence (CDD) au fost intensificate, inclusiv după mai multe cazuri care au implicat persoane expuse politic. Această categorie cuprinde persoane cărora le sunt încredințate funcții publice importante și care prezintă un risc mai ridicat de corupție, luare de mită sau spălare de bani.

Sunt incluși șefi de stat, politicieni de rang înalt, miniștri, judecători superiori și ofițeri militari de rang înalt. Lista cuprinde și persoane din conducerea companiilor de stat sau a băncilor centrale, precum și oficiali de rang înalt din organizații internaționale. Regulile se aplică și membrilor apropiați ai familiei, precum și persoanelor care au legături personale sau de afaceri cu o persoană expusă politic.

AMLA va supraveghea direct aproximativ 40 de entități

Parlamentul European a înființat în mai 2024 Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA). Instituția va avea responsabilități directe asupra entităților considerate cu risc ridicat în privința spălării banilor și finanțării terorismului. Până la sfârșitul lunii septembrie, AMLA urmează să publice prima listă provizorie a instituțiilor vizate. Selecția finală, care va cuprinde aproximativ 40 de entități, este programată să fie comunicată până la sfârșitul anului 2027.

Noul mecanism va deveni operațional în 2028. În prezent, nu există o listă publică a băncilor sau a altor entități din România care ar putea fi selectate, situație valabilă și pentru celelalte state membre. Printre criteriile luate în calcul se numără desfășurarea de operațiuni în cel puțin șase state membre de către instituțiile de credit sau financiare.

Vor conta și dimensiunea bazei de clienți și volumul operațiunilor. Pragurile menționate în analiză sunt de peste 20.000 de clienți rezidenți sau tranzacții anuale totale ale clienților de peste 50 de milioane de euro.

România și-a modificat deja cadrul legislativ

Statele membre trebuie să transpună în legislațiile naționale directiva europeană privind combaterea spălării banilor până la 10 iulie 2027.

România a început deja acest proces. Analiza ICAP CRIF menționează modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Adaptarea cadrului național include și modificarea altor acte normative, în pregătirea aplicării noilor cerințe europene.