De ce cresc prețurile în România. Energia și taxele scumpesc viața mai repede decât urcă salariile

Rata anuală a inflației a coborât de la 8,16% în iulie la 6,17% în august 2026. Prețurile au crescut însă cu 0,22% față de luna precedentă și cu 4,6% de la începutul anului. Media ultimelor 12 luni a rămas la 9,5%. Dezinflația înseamnă o scumpire mai lentă, nu revenirea prețurilor la nivelurile anterioare.

Media ascunde diferențe mari. Serviciile s-au scumpit cu 11,28% într-un an, mărfurile nealimentare cu 6,36%, iar alimentele cu 2,62%. Chiriile au urcat cu 39,7%, motorina cu 34,61%, iar benzina cu 25,49%. O familie care cheltuiește mult pe chirie și transport poate resimți o inflație mai mare decât media oficială.

Energia se răspândește în aproape toate prețurile

Energia intră în costul transportului, agriculturii, producției, depozitării și răcirii mărfurilor. Când motorina se scumpește, cresc costurile transportatorului și fermierului. Producătorul și comerciantul încearcă apoi să transfere o parte în prețul final. Efectul apare treptat și diferă între sectoare.

În iunie, carburanții și lubrifianții erau cu 23,1% mai scumpi în România decât cu un an înainte. A fost una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană. Comisia Europeană arată că șocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu a încetinit dezinflația. Banca Națională a României (BNR) indică drept riscuri petrolul, gazele și energia electrică, conform Eurostat.

Majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a accizelor din august 2025 a ridicat direct prețurile produselor taxate. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar cea redusă principală de la 9% la 11%. Accizele au afectat carburanții și alte produse. Prin transport și energie, efectul s-a propagat către alte bunuri și servicii. Companiile nu transferă obligatoriu imediat întregul cost către consumator. Ele pot reduce temporar marja, în funcție de concurență și cerere. Efectele directe ale majorărilor din 2025 au început să iasă din calculul anual în august 2026. Nivelul prețurilor nu a revenit însă la cel anterior taxelor.

România importă și inflație

O parte dintre alimente, combustibili, medicamente și materii prime provine din import. Scumpirea lor externă ajunge astfel în România. Cursul contează la fel de mult. Dacă leul se depreciază, aceeași marfă costă mai mult în lei, chiar dacă prețul extern rămâne neschimbat. BNR estimează că prețurile de import, combinate cu evoluția cursului leu-euro, pot produce presiuni inflaționiste suplimentare. Riscurile asupra cursului sunt alimentate și de deficitele fiscal și extern ridicate. Acestea măresc necesarul de finanțare și vulnerabilitatea economiei la schimbarea sentimentului investitorilor.

Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.820 de lei în iulie 2026. Creșterea anuală a fost de 5,5%, sub inflația de 8,16% din aceeași lună. Indicele câștigului salarial real a fost 97,5%. Puterea de cumpărare aferentă salariului mediu a scăzut astfel cu 2,5% într-un an.

Majorarea prea mică a salariilor nu provoacă scumpirile. Ea face costul vieții mai greu de suportat. În schimb, creșterile salariale devin un cost pentru companii. Dacă depășesc productivitatea, pot pune presiune pe prețuri, mai ales în servicii. Salariile sunt, așadar, și venit pentru populație, și cost pentru angajator.

În iulie, inflația armonizată a fost de 8,2% în România, cea mai ridicată din UE. Media Uniunii a fost de 3%. Diferența arată că șocurile internaționale nu explică totul. Lor li se adaugă taxele, liberalizarea energiei electrice, costurile interne și persistența scumpirilor din servicii.

Cererea populației nu mai este însă principalul motor. Comisia Europeană estimează o creștere economică de numai 0,1% în 2026 și reducerea consumului intern. Corecția bugetară și veniturile reale mai mici limitează cumpărăturile. Aceasta poate tempera inflația, dar cu prețul stagnării economice.

Când s-ar putea opri scumpirile

BNR prognozează o inflație de 6,1% la sfârșitul lui 2026 și de 3,4% la finalul lui 2027. Riscurile rămân legate de energie, secetă, alimente, gaze, polițele RCA, telecomunicații, importuri și curs. Chiar dacă inflația încetinește, prețurile deja acumulate rămân în economie.

Viața devine mai scumpă deoarece costurile se suprapun și se transmit între sectoare. Energia și taxele ridică baza de cost. Importurile și cursul adaugă presiune. Serviciile reacționează lent. Iar salariile care cresc sub inflație transformă scumpirea într-o pierdere directă a nivelului de trai.