Ungaria se împrumută mai ieftin decât România. Forintul crește după victoria lui Peter Magyar

Diferența dintre cele două piețe s-a mărit după votul de duminică și după optimismul legat de relația Budapestei cu Bruxellesul. Pentru România, contextul rămâne sensibil, mai ales în condițiile unor scadențe importante la datoria în lei.

Piețele au reacționat imediat după rezultatul alegerilor

Ungaria a intrat într-o nouă etapă politică, după victoria categorică a partidului de opoziție Tisza. Formațiunea a obținut peste două treimi din locurile din Parlament. Acest rezultat îi oferă spațiu larg pentru schimbări majore, inclusiv la nivel constituțional. Reacția investitorilor a fost rapidă. Forintul s-a apreciat cu aproximativ 5% față de euro și a ajuns la cel mai bun nivel din ultimii patru ani, în jurul pragului de 363 unități pentru un euro. Mișcarea arată încrederea pieței într-o schimbare de direcție economică și instituțională. Analiștii consideră că noua putere politică ar putea adopta politici mai favorabile pieței și ar putea repara legăturile cu Uniunea Europeană. Un asemenea scenariu ar accelera accesul Ungariei la fondurile europene și ar reduce o parte din incertitudinile care au apăsat economia în ultimii ani.

Odată cu aprecierea monedei, dobânzile la titlurile de stat ungare în monedă locală au scăzut vizibil. Randamentul obligațiunilor pe zece ani a coborât la 6,14% pe an, cu peste 40 de puncte de bază sub nivelul de vineri. Față de ultima săptămână, reculul a depășit 80 de puncte de bază. În România, randamentele au scăzut și ele în ultimele două săptămâni, mai ales după calmarea tensiunilor externe. Totuși, reducerea nu a fost suficientă pentru a schimba clasamentul regional. La fixingul de marți, titlurile românești pe zece ani se situau la 6,66% pe an. Nivelul este cu zece puncte de bază sub cel din joi și cu circa 30 sub cel din urmă cu o săptămână. Chiar și așa, România rămâne țara cu cele mai mari dobânzi din regiune și, implicit, din Uniunea Europeană.

Investitorii mizează pe deblocarea fondurilor europene

Economiștii ING spun că piețele se așteptau la o victorie a opoziției, dar nu la un rezultat atât de larg. Tocmai amploarea succesului electoral a crescut optimismul investitorilor. Transferul de putere pare mai ușor, iar procesul de deblocare a fondurilor europene ar putea avansa mai repede. Din perspectivă macroeconomică, miza principală este reducerea incertitudinii politice. Totodată, piețele speră la refacerea credibilității fiscale și la o reconstrucție mai rapidă a relației dintre Budapesta și instituțiile europene. Așteptările pozitive se extind și spre relațiile Ungariei cu vecinii și cu statele din Grupul de la Vișegrad. Totuși, climatul extern rămâne fragil. Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să influențeze activele din Europa Centrală și de Est. Din acest motiv, unii analiști estimează că forintul ar putea corecta spre 370 unități pentru un euro, după entuziasmul inițial.

Specialiștii avertizează că investitorii ar putea marca rapid profiturile obținute din pozițiile pe forint. Un asemenea comportament apare frecvent după mișcări foarte ample, mai ales când fundalul internațional rămâne tensionat. Rezultatul ar fi o volatilitate mai mare pe piața valutară și pe piața obligațiunilor. Riscul nu privește doar Ungaria. Toate activele din Europa Centrală și de Est sunt sensibile la evoluțiile globale, la prețul energiei și la schimbările de apetit pentru risc. În asemenea perioade, diferențele dintre țări se văd mai clar, iar investitorii selectează piețele considerate mai stabile.

România intră într-o perioadă delicată pentru finanțarea datoriei

Pentru România, problema nu este doar nivelul ridicat al randamentelor, ci și volumul mare al titlurilor care ajung la scadență în perioada următoare. Pe 22 aprilie, obligațiuni în lei de 10,4 miliarde de lei trebuie refinanțate. O parte importantă a acestor emisiuni a fost lansată în anii 2018 și 2019, la dobânzi de 4-5% pe an. Au existat și emisiuni mai ieftine în 2020, la 3-4% pe an, dar și unele mai scumpe în 2022, la 7-8% pe an. Acum, refinanțarea se va face la costuri de peste 6% pe an, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară asupra cheltuielilor cu datoria publică, potrivit Profit.

La finalul lunii aprilie mai ajung la maturitate și certificate în valoare de 937 de milioane de lei, emise anul trecut. Chiar dacă România a făcut progrese prin reducerea deficitului bugetar, costul finanțării rămâne ridicat. În noul context regional, piața maghiară a câștigat teren, iar România trebuie să gestioneze atent următoarea etapă a împrumuturilor publice.