Ce va aduce nou viitoarea Piață de creștere de pe BVB. Proiectul este gata de lansare după mai bine de doi ani de așteptare

La sfârșitul lunii august, se anunță o nouă schimbare importantă pe piața de capital din România – Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar trebui să autorizeze Piaţa de creştere a Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Noua piață este așteptată deja de mai mulți ani. Prima nominalizare a sa datează din 2018, în Legea nr. 126 privind piețele de instrumente financiare. Articolul 108 din respectivul act normativ precizează că ASF „poate înființa un Sistem Multilateral de Tranzacționare (SMT) ca piață de creștere” cu condiția ca minimum 50% dintre emitenții ale căror instrumente financiare sunt admise la tranzacționare să fie IMM-uri. De asemenea, actul normativ mai prevedea stabilirea unor „criterii corespunzătoare pentru admiterea inițială și menținerea instrumentelor financiare ale emitenților la tranzacționare pe piață”.

Ulterior, Piața de creștere a apărut în Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Pieţei de Capital 2023-2026 – Obiectivul specific III.6 –, aprobată de către Guvern în urmă cu trei ani. Termenul inițial de autorizare prevăzut în strategie era 31 decembrie 2024, iar autoritățile și instituțiile participante și responsabile nominalizate erau BVB și ASF, dar inițiativa nu s-a materializat.

Piața de creștere a fost readusă în prim-plan în ultimul an de către Remus Vulpescu, CEO-ul BVB, care a precizat că se lucrează intens la acest proiect. Directorul general al bursei a dezvăluit și câteva detalii despre viitoarea piață: va fi separată de AeRO, va avea criterii de admitere cu indicatori cantitativi și calitativi și ar putea beneficia de propriul indice.

De unde a apărut nevoia

Pentru a obține mai multe informații despre noua Piață de creștere, am apelat la Radu Dăscălescu, director adjunct al diviziei de finanţe corporative TradeVille, cel mai mare broker de retail de pe BVB.

Potrivit acestuia, există mai mulți factori care au contribuit la apariția noii piețe. Pe de o parte, este vorba de alinierea la noile tendințe existente pe piețele de capital la nivel european. Acestea prevăd înființarea de SMT-uri dedicate facilitării accesului companiilor mici și mijlocii la sursele de finanțare.

Pe de altă parte, este vorba de actuala componență a pieței secundare. „Pe AeRO, mai ales pe segmentul Standard, avem multe companii ilichide. Sunt societăți care fie nu mai au activitate operațională, fie și-au redus-o semnificativ. Este vorba de companii «vechi», ca să zic așa, care au venit din valul de listare din anii ’90, respectiv de pe RASDAQ. (Piața RASDAQ a fost înființată în 1996 și a fost desființată în 2015 când a fost înființat SMT – n.r.) AeRO este acum populată preponderent cu aceste companii, care se întrepătrund cu niște nume în plină ascensiune, cum e DN AGRAR sau Agroland. Sau cum a fost Simtel, care a făcut trecerea pe piața principală. De aceea, s-a decis trierea lor – cele existente și cu o activitate operațională redusă rămân în piața de bază, iar pentru companiile mai dinamice se creează o piață de creștere”, explică Radu Dăscălescu.

Cum vor fi selectate companiile pentru Piața de creștere

O diferențiere există pe piața AeRO și în prezent, prin cele două segmente existente – Standard și Premium. „În cadrul segmentului Premium există o serie de criterii de eligibilitate mai ridicate. Cum ar fi, de exemplu, raportarea trimestrială, versus raportarea semestrială de pe segmentul Standard, sau nivelul mai mare de lichiditate. În cazul viitoarei Piețe de creștere, pentru a putea avansa din piața de bază va trebui să mai îndeplinești o serie de criterii în plus”, precizează specialistul.

Lista de criterii urmează să fie publicată, iar principala diferență va consta în introducerea unui sistem de scoring. Este vorba de „un score card inovator pentru admitere, în linie cu prevederile legale”, a explicat CEO-ul BVB.

Radu Dăscălescu ne-a dat mai multe detalii despre cum va funcționa viitorul sistem de scoring. „Dacă până acum aveam niște criterii minime de listare, odată cu autorizarea Pieței de creștere vom avea o serie de criterii recomandabile, în special pe zona de guvernanță corporativă. De exemplu, un Consiliu de Administrație cu mai mulți membri va asigura un punctaj mai mare. Nu va fi însă singurul criteriu de diferențiere care va influența scorul necesar companiilor pentru a se încadra în Piața de creștere. Pe de altă parte, nu cred că va fi vorba despre condiții mult mai stricte, pentru că riști astfel să te duci în extrema cealaltă. Prin piața de creștere se dorește atragerea companiilor aflate la început de drum, a startup-urilor și IMM-urilor. Iar dacă le pui niște condiții draconice nu ajungi nicăieri, practic”, spune Radu Dăscălescu.

Cui se adresează viitoarea piață

Reprezentanții ASF au prezentat Piața de creștere ca pe o „punte între antreprenoriat şi piaţa de capital, un spaţiu dedicat tuturor întreprinderilor mici şi medii care au nevoie de finanţare pentru a creşte”. Potrivit vicepreședintelui Autorității, Gabriel Avrămescu, viitoarea piață va avea menirea de a atrage companiile care se pot dezvolta rapid și au potențialul de a avansa pe Piața Reglementată a BVB.

O idee confirmată și de directorul Tradeville. În opinia sa, Piața de creștere este destinată în principal companiilor care nu îndeplinesc încă criteriile pentru a intra pe Piața Principală. Pe Piața Reglementată trebuie să intri sub radarul investitorilor instituționali, pentru că altfel nu prea mai are sens o listare la acest nivel. explică Radu Dăscălescu. Principalul motiv este reprezentat de costurile ridicate cu guvernanța corporativă, auditul, specialiștii pe care trebuie să-i ai în companie, cerin”’ele ESG etc. „Piața de creștere vine către acele companii care nu sunt momentan eligibile pentru Piața Reglementată, dar au nevoie de finanțare și au un business dinamic, cu creșteri de la an la an. Piața aceasta poate să-i susțină în progresul lor prin majorări de capital și prin finanțări.”

Care sunt câștigurile

De aici decurge și principalul avantaj pe care îl va oferi noua piață viitorilor participanți – accesul mai facil la finanțare. „Prin faptul că trierea va fi făcută mult mai clar, companiile de pe Piața de creștere ar putea intra pe radarul unor investitori mai mari. Nu mă duc cu gândul chiar la fonduri de pensii, dar poate anumite fonduri de investiții, mai ales cele care au un risc mai ridicat, ar putea să intre pe această piață”, conchide specialistul.

Peste câteva zile vom vedea dacă, de data aceasta, se va respecta calendarul de autorizare. Imporant va fi însă cât de rapid va adopta comunitatea antreprenorială noile reguli de joc atunci când Piața de creștere va deveni operațională. Cert este că o selecție mai riguroasă poate readuce lichiditatea și încrederea investitorilor pe segmentul companiilor mici și mijlocii. Iar, în timp, acest lucru ar putea răspunde unei nevoi devenite critice – aceea de a asigura un aflux mai mare de noi intrări pe Piața Principală, de care BVB are nevoie.