Activitatea din construcții a crescut cu 13,9%, dar tot mai multe firme ajung în insolvență. De ce creșterea pieței nu se vede și în situația companiilor

Construcțiile rămân unul dintre sectoarele cu cea mai puternică activitate din economie. Șantierele continuă să avanseze, însă ritmul lucrărilor nu spune singur cât de solidă este situația financiară a companiilor care le execută.

Constructorii trebuie să achite salariile, materialele, utilajele și subcontractorii înainte de încasarea integrală a lucrărilor. Presiunea crește atunci când banii ajung mai greu, iar costurile continuă să urce.

Construcțiile au crescut în toate marile segmente

Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 13,9% în primele șase luni din 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică. Avansul s-a înregistrat în toate cele trei mari categorii. Lucrările la clădirile rezidențiale au crescut cu 21,1%, construcțiile inginerești cu 13,6%, iar clădirile nerezidențiale cu 9,5%.

Și principalele tipuri de lucrări au fost pe plus. Construcțiile noi au avansat cu 16,4%, lucrările de întreținere și reparații curente cu 10%, iar reparațiile capitale cu 7,9%. Creșterea nu este, așadar, susținută de un singur segment. Atât proiectele rezidențiale, cât și infrastructura și construcțiile nerezidențiale au contribuit la avansul pieței.

Construcțiile au avut cele mai multe insolvențe în august

Datele privind insolvențele arată însă o evoluție diferită. În august au fost deschise 805 dosare de insolvență la nivel național, cu 2% peste aceeași lună din 2025, potrivit unei analize RisCo. Construcțiile s-au situat pe primul loc între domeniile analizate, cu 60 de dosare noi. Numărul acestora a crescut cu aproximativ 40% față de august anul trecut.

Creșterea insolvențelor este vizibilă și la nivelul întregii economii. Numărul firmelor și PFA intrate în insolvență a ajuns la 3.855 în primul semestru, cu 12,36% peste aceeași perioadă din 2025. Datele ridică astfel întrebarea de ce tot mai multe firme ajung în dificultate într-o perioadă în care volumul lucrărilor continuă să crească.

Aproape 3 miliarde de euro între lucrările certificate și banii încasați

Una dintre explicațiile care pot conta pentru situația financiară a constructorilor ține de ritmul în care sunt încasate lucrările deja executate. „Aproape jumătate din tot PNRR trece prin șantierele firmelor de construcții”, spune Daniel Pițurlea, vicepreședinte Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și fondator al Concelex.

Proiectele din construcții analizate de FPSC însumează aproximativ 9,45 miliarde de euro, echivalentul a 44,8% din valoarea totală avută în vedere.

La 1 septembrie, valoarea lucrărilor certificate ajunsese la aproximativ 6 miliarde de euro, respectiv 64% din valoarea contractată. Constructorii încasaseră însă aproximativ 3,1 miliarde de euro, echivalentul a 33%. Pițurlea atrage atenția asupra diferenței dintre stadiul fizic al unor proiecte și nivelul decontărilor. În unele cazuri, lucrările ajunseseră la un stadiu de 50–60%, în timp ce decontările reprezentau aproximativ 5%.

Șantierele au avansat mai repede decât plățile

O parte din decalaj este pusă de Pițurlea pe seama capacității administrative reduse a unor beneficiari publici. Sunt autorități locale care nu au avut suficient personal sau experiență pentru urmărirea lucrărilor, certificarea lor și derularea procesului de plată. În aceste situații, șantierele au avansat mai repede decât circuitul administrativ și financiar.

Unele proiecte au fost ulterior suspendate sau eliminate din PNRR, deși execuția ajunsese deja într-un stadiu avansat. Potrivit lui Pițurlea, problema nu a ținut întotdeauna de capacitatea constructorilor de a continua lucrările, ci și de diferența dintre ceea ce fusese realizat pe șantier și ceea ce fusese recunoscut și decontat.

Decalajul dintre lucrările certificate și sumele încasate se apropie astfel de 3 miliarde de euro. Pentru companii, diferența poate însemna perioade în care lucrările deja executate trebuie susținute din resurse proprii sau prin finanțare. Situația nu explică singură evoluția insolvențelor. Arată însă cum o companie poate avea șantiere active și, în același timp, un necesar ridicat de lichiditate.

Costurile pun o presiune suplimentară asupra constructorilor

Ritmul încasărilor nu este singura problemă. Constructorii trebuie să gestioneze și costurile cu energia, materialele, forța de muncă și finanțarea. Irinel Gheorghe, vicepreședinte FPSC și CEO al Sipex Company, estimează că prețul energiei electrice din România se situează cu peste 30–35% peste media Uniunii Europene. Costurile mai mari cu energia se transmit și în producția materialelor folosite pe șantiere.

Producătorii au reușit o perioadă să limiteze majorările de preț, însă presiunea continuă. Gheorghe spune că informațiile din piață indică noi scumpiri ale materialelor de construcții în perioada următoare. Impactul este mai greu de absorbit în cazul contractelor semnate la prețuri mai vechi. Dacă diferențele nu pot fi transferate integral către beneficiar, ele ajung să reducă marjele constructorilor.

Un volum mai mare de lucrări poate aduce astfel și un necesar mai mare de finanțare. Firmele trebuie să susțină simultan mai multe șantiere, în timp ce o parte dintre bani sunt recuperați ulterior.

Mai multe lucrări nu înseamnă automat firme mai solide

Evoluția din acest an arată că piața poate crește fără ca toate companiile să beneficieze în aceeași măsură. Dimensiunea firmei, tipul proiectelor și accesul la finanțare pot influența capacitatea de a susține perioade mai lungi între efectuarea cheltuielilor și încasarea banilor. În lipsa unor rezerve suficiente, întârzierile și costurile mai mari pot pune presiune rapidă asupra lichidității.

Rămâne de văzut dacă saltul insolvențelor din august a fost punctual sau dacă fenomenul se accentuează în lunile următoare. Deocamdată, datele descriu un sector în care volumul lucrărilor continuă să crească, dar în care activitatea ridicată nu se transformă automat într-o situație financiară mai bună pentru toate firmele.