Cosmin Răileanu: „7 din 10 fabrici cu care discutăm nu își pot construi astăzi o politică fermă de preț pentru 2027”

Potrivit datelor INS publicate pe 20 octombrie, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 15,4% (serie brută) în primele opt luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Construcțiile rezidențiale au înregistrat un avans de 22,9%, iar lucrările de construcții noi au crescut cu 18,7%. Accelerarea vine din luna august, când lucrările au fost cu 40,5% peste nivelul din august 2025, cu un avans de 54,9% la clădirile rezidențiale. Fiind o singură lună, cifra din august trebuie citită cu prudență.

Din discuțiile comerciale pe care Depozit Virtual le poartă cu producătorii și importatorii de materiale, aproximativ șapte din zece fabrici nu își asumă în prezent o politică fermă de preț pentru 2027. În numeroase categorii, ofertele au ajuns să fie valabile doar 30 de zile. Aceasta este o observație comercială a rețelei, nu un studiu statistic reprezentativ pentru întreaga industrie.

„Toată lumea vorbește despre posibilitatea unui euro la 6 lei. Eu cred că euro este doar vârful aisbergului. Problema reală este suprapunerea a cinci presiuni: curs valutar, energie, combustibil și transport, materiale și finanțare. Dacă acestea se mișcă simultan, fabrica nu mai poate garanta prețul, distribuitorul nu mai poate garanta prețul, iar constructorul nu mai poate calcula cu suficientă siguranță cât îl va costa peste șase luni un proiect contractat astăzi. Pentru mine, acesta este cel mai important semnal din piață înainte de 2027: nu scumpirea este cel mai mare risc, ci impredictibilitatea”, spune Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual.

Cursul valutar: un euro la 6 lei ar schimba calculele

Pragul de 6 lei pentru un euro trebuie privit ca un scenariu, nu ca o evoluție certă a cursului. Pentru industria construcțiilor, efectul unei eventuale deprecieri a leului ar depăși costul materialelor importate direct. Numeroase materii prime, echipamente și componente sunt achiziționate în euro, inclusiv de producători care livrează produse finite în România.

Cursul BNR a atins un maxim istoric de 5,3527 lei pentru un euro pe 6 octombrie 2026, iar pe 21 octombrie era 5,3297 lei, față de 5,0905 lei la începutul anului, adică o depreciere a leului de aproximativ 4,7%. Până la 6 lei ar mai fi o distanță de circa 12–13%.

Un constructor care semnează astăzi un contract în lei, dar cumpără ulterior materiale al căror preț depinde de euro, poate descoperi că bugetul inițial nu mai acoperă aceleași cantități.

Exemplu ipotetic: pentru materiale importate în valoare de 100.000 euro, costul este de 500.000 lei la un curs de 5 lei/euro, 550.000 lei la 5,5 lei/euro și 600.000 lei la 6 lei/euro. Diferența dintre cele două scenarii extreme este de 100.000 lei, chiar dacă prețul în euro nu se schimbă.

Energia: costurile fabricilor intră în ecuație

Energia reprezintă o componentă importantă a costurilor de producție pentru materiale precum cimentul, cărămida, sticla, oțelul sau produsele termoizolante. Europa intră în sezonul rece cu depozitele de gaze pline puțin peste 70%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă de la începutul monitorizării, în 2011, iar prețul gazelor pe bursă se apropie de maximul ultimilor patru ani. Într-un scenariu ENTSO-G pentru o iarnă geroasă, stocurile ar putea scădea până la aproximativ 11%. Toate acestea pot menține presiunea asupra pieței energiei.

Pentru fabricile de materiale de construcții, o creștere a costurilor cu gazele sau electricitatea poate impune recalcularea prețurilor de producție. Efectele depind de consumul energetic, de contractele de furnizare și de capacitatea producătorului de a absorbi temporar costurile suplimentare. Menținerea unui preț câteva săptămâni nu garantează aceleași condiții pentru întregul an 2027.

Motorina, acciza și transportul: costul care ajunge în aproape fiecare material

Materiile prime trebuie transportate către fabrici, produsele finite către distribuitori sau șantiere, iar utilajele trebuie alimentate pe întreaga durată a lucrărilor. Între 4 septembrie și 10 octombrie 2026, prețul mediu al motorinei în România a crescut cu 7,3%, de la 10,16 la 10,90 lei/litru, cu un maxim de 10,95 lei/litru pe 22 septembrie, iar cel al benzinei cu 5,0%, de la 9,66 la 10,14 lei/litru, pe fondul perturbărilor de aprovizionare de pe piețele internaționale. Prețurile includ o reducere temporară de 25% a accizei la motorină, valabilă până la 31 octombrie 2026; în lipsa unei prelungiri, motorina s-ar putea scumpi cu circa 0,85 lei/litru.

Materialele voluminoase sau grele sunt deosebit de sensibile la costul transportului. Distanța dintre fabrică și șantier, gradul de încărcare a camioanelor și numărul transporturilor intermediare devin variabile economice importante. Modelul Depozit Virtual de livrare directă din fabrică pe șantier urmărește eliminarea etapelor logistice intermediare inutile; economiile efective depind de produs, distanță și volum.

Materialele: fabricile reduc orizontul de valabilitate al ofertelor

Potrivit lui Cosmin Răileanu, aproximativ șapte din zece fabrici cu care compania discută nu își pot construi în prezent o politică fermă de preț pentru 2027. În numeroase categorii, valabilitatea ofertelor este limitată la 30 de zile.

Pentru constructorii care participă la licitații sau contractează lucrări cu execuție de șase, nouă sau douăsprezece luni, diferența dintre perioada de valabilitate a ofertei de materiale și durata proiectului poate crea un risc comercial semnificativ. O ofertă competitivă în septembrie 2026 nu garantează automat aceleași costuri de aprovizionare în martie 2027.

„În discuțiile cu fabricile vedem tot mai clar că problema nu este doar cât costă astăzi un material, ci cât timp poate producătorul să garanteze acel preț. Constructorul poate semna un contract pe un an, în timp ce furnizorul îi oferă predictibilitate pentru numai 30 de zile”, precizează fondatorul Depozit Virtual

Constructorii pot negocia clauze de ajustare și planifica achizițiile în etape. Cumpărarea integrală în avans poate proteja un preț, dar blochează capital și generează costuri de depozitare.

Finanțarea: șantierele pot avea lucrări, dar nu și lichiditate

La 10 septembrie 2026, Ministerul Dezvoltării a anunțat epuizarea creditelor bugetare alocate pentru anul în curs Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Din 11 septembrie, depunerea solicitărilor de transfer a fost suspendată pentru beneficiarii vizați, cu anumite excepții; mecanismul poate fi reluat dacă sunt suplimentate fondurile, fie printr-o rectificare bugetară, fie prin alocări din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului. Guvernul Niculescu pregătește prima rectificare bugetară a anului, așteptată până la sfârșitul lunii octombrie, urmată de o a doua la finalul lui noiembrie. Printre prioritățile detaliate public până acum se află sănătatea, afacerile interne, serviciile de ambulanță și plata compensărilor la energie; Anghel Saligny nu este menționat, iar o suplimentare a programului nu a fost anunțată până la data actualizării.

Situația nu înseamnă că toate șantierele finanțate public sunt blocate. Arată însă cât de importantă este lichiditatea într-un sector în care cheltuielile apar înaintea încasărilor. Dacă un constructor finanțează suplimentar achizițiile, salariile și utilajele, iar în aceeași perioadă cresc prețurile materialelor sau transportului, presiunea asupra capitalului de lucru poate deveni considerabilă.

„Putem ajunge într-o situație paradoxală: România să aibă proiecte, fonduri europene și șantiere, dar constructorii să nu mai poată estima suficient de precis costul lucrărilor și, în același timp, să fie obligați să finanțeze perioade tot mai lungi din propriul cash”, consideră Răileanu.

Când cele cinci costuri se suprapun, problema nu mai este o singură scumpire

Un constructor poate contracta un proiect la un anumit curs valutar, pe baza unor oferte de materiale valabile 30 de zile. Peste câteva luni, poate avea nevoie de aceleași materiale, dar la un curs diferit, cu prețuri de energie și transport modificate. Dacă încasările întârzie, trebuie să suporte și costul suplimentar al finanțării.

Aceste efecte nu se adună mecanic și nu înseamnă că toate costurile vor crește obligatoriu. Unele se pot stabiliza sau reduce. Problema apare atunci când compania nu are suficientă vizibilitate pentru a construi un buget realist.

Simulare pur ilustrativă: un buget inițial de materiale de 1.000.000 lei ar ajunge la 1.050.000 lei după o creștere de 5%, la 1.092.000 lei după încă 4% și la 1.124.760 lei după încă 3%. Diferența este de 124.760 lei, înainte de eventualele cheltuieli cu finanțarea. În practică, procentele se aplică doar componentelor afectate, nu automat întregului buget.

2027: competiția se poate muta de la volumul contractelor la controlul costurilor

Creșterea volumului lucrărilor din primele opt luni ale anului 2026 (+15,4%) arată că sectorul continuă să aibă activitate. Totuși, evoluția lucrărilor executate nu garantează că toate proiectele contractate pentru anul viitor vor avea aceleași condiții economice.

Într-o piață în care furnizorii reduc valabilitatea ofertelor, energia și transportul sunt volatile, iar lichiditatea este sub presiune, managementul achizițiilor devine parte esențială a strategiei financiare. Pentru constructori, aceasta înseamnă verificarea termenelor ofertelor, negocierea mecanismelor contractuale de ajustare, corelarea livrărilor cu ritmul lucrărilor și dimensionarea realistă a capitalului de lucru.

„De aceea cred că 2027 nu va fi neapărat anul celui care construiește sau vinde cel mai mult. Va fi anul celui care cumpără cel mai bine, își protejează marja și își controlează cash-flow-ul. Următoarea bătălie din construcții nu va mai fi doar pentru proiecte. Va fi pentru predictibilitate și lichiditate”, conchide Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual.