Aurul devine una dintre cele mai sigure investiții. 20% dintre românii care economisesc îl consideră o protecție împotriva creșterii prețurilor

Un studiu realizat pentru Tavex România arată că 20% dintre românii care economisesc consideră aurul de investiții și alte metale prețioase drept cea mai bună protecție împotriva creșterii prețurilor, în timp ce doar 7% indică bijuteriile și pietrele prețioase.

Piața globală a aurului trece printr-o schimbare de paradigmă. Metalul prețios este perceput tot mai mult ca instrument de investiție și tot mai puțin ca accesoriu sau simbol al statutului social.

Potrivit companiei de analiză Metals Focus, aurul fizic de investiții este pe cale să depășească bijuteriile. Acesta ar putea deveni cea mai mare componentă a cererii mondiale de aur în 2026.

Tendința este alimentată de prețurile ridicate ale aurului, care descurajează achizițiile de bijuterii, dar stimulează interesul pentru lingouri și monede ca metode de protejare a economiilor. Datele World Gold Council arată că, în primul trimestru al acestui an, cererea globală pentru lingouri și monede de aur a ajuns la 474 de tone. Cifra este cu 42% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În același timp, consumul de bijuterii din aur a scăzut cu 23%.

Siguranța financiară, principala motivație pentru economisire

Schimbarea este vizibilă și în România. Potrivit studiului „atitudinile de economisire și investiții în România”, realizat de Wisemetry Research pentru Tavex România, 40% dintre români dețin economii sau investiții. Principala motivație pentru care pun bani deoparte este siguranța financiară. Astfel, 86% dintre respondenți spun că economisesc pentru situații neprevăzute sau pentru protecție financiară. Doar 13% urmăresc în principal creșterea averii.

În acest context, aurul de investiții este perceput diferit de bijuterii. O analiză suplimentară realizată de Tavex România în rândul a 773 de persoane care economisesc arată că 20% dintre respondenți consideră aurul de investiții și alte metale prețioase cea mai bună protecție împotriva inflației. Procentul este similar cu cel al celor care preferă investițiile imobiliare. În schimb, doar 7% indică bijuteriile și pietrele prețioase ca metodă de protejare a valorii banilor.

Datele sugerează că românii fac tot mai clar diferența între aurul cumpărat pentru uz personal și aurul achiziționat ca activ financiar.

Cum își păstrează românii economiile în aur

Deși bijuteriile rămân cea mai răspândită formă de deținere, 14% dintre respondenți declarând că dețin astfel de active, aurul fizic de investiții este asociat mai puternic cu protecția împotriva inflației. Potrivit aceleiași analize, 8% dintre respondenți dețin aur fizic, 6% dețin argint sau alte metale prețioase. Iar 5% investesc în ETF-uri pe aur.

„Datele arată o schimbare în modul în care oamenii gândesc despre aur. El nu mai este văzut doar ca bijuterie, cadou sau bun de familie. Ci tot mai mult ca activ de protecție”, a declarat Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România.

Diferența dintre cele două forme de aur este importantă. Bijuteriile au o valoare emoțională, estetică și simbolică, însă prețul acestora include costuri de manoperă, design și marje comerciale. La revânzare, aceste componente nu sunt, de regulă, recuperate integral. Aurul de investiții, în schimb, este standardizat, are un conținut și un grad de puritate clar definite. De asemenea, este mult mai direct corelat cu prețul internațional al aurului.

La nivel global, cererea pentru bijuterii din aur este afectată de prețurile ridicate. Interesul pentru lingouri și monede continuă să crească.