Reglarea debitului Dunării pe brațul Bala 2 devine esențială pentru Cernavodă. Virgil Popescu cere mai multă stocare și producție

Reglarea debitului Dunării pe brațul Bala 2 devine esențială pentru Cernavodă. Virgil Popescu cere mai multă stocare și producție
Stocare energie, Bala 2 și noi capacități de producție sunt esențiale pentru reducerea vulnerabilităților României, spune Virgil Popescu. Sursa foto: Facebook
România trebuie să continue investițiile în producție și stocare, indiferent de tehnologia folosită, spune Virgil Popescu, fost ministru al Energiei. Ultimii ani au arătat cât de vulnerabil devine sistemul când intervin seceta, războiul sau prețurile extreme la combustibili. În opinia sa, Bala 2 și bateriile prosumatorilor fac parte din aceeași ecuație: siguranța alimentării cu energie.

Virgil Popescu a vorbit joi, 8 octombrie, la prima ediție a evenimentului „Argument pentru Energie”. Evenimentul este organizat de platforma națională de dezbatere strategică „Argument pentru România”.

Fostul ministru a apărat unele intervenții făcute de stat în criza energetică. În același timp, el spune că România trebuie să treacă de la reacții de urgență la investiții structurale.

Bala 2 nu mai este doar despre reactoarele 3 și 4

Proiectul Bala 2 a fost legat mult timp de dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Scăderea debitului Dunării a schimbat însă perspectiva, spune Virgil Popescu. Alimentarea cu apă pentru răcire a devenit o problemă vizibilă și pentru centrala existentă.

„În 2022 a existat o ordonanță prin care statul acorda sprijin pentru centrală. Astăzi există obligația Ministerului Transporturilor de a face lucrările la Bala 2, esențiale pentru unitățile 3 și 4. Acum, după această secetă, vedem că Bala este esențială pentru funcționarea întregii centrale”, a spus Virgil Popescu.

Administrația Fluvială a Dunării de Jos arată că Bala 2 trebuie să asigure debitul necesar pentru răcirea a patru reactoare. Pentru Popescu, seceta arată că investiția ține și de siguranța producției nucleare existente.

„Nu liberalizarea a creat problema”

Fostul ministru a revenit și la deciziile luate după instalarea Guvernului Orban, în noiembrie 2019. Una dintre direcții a fost eliminarea prevederilor din OUG 114 care impuneau prețuri reglementate în energie și gaze.

Popescu respinge ideea că problemele ulterioare au fost provocate de liberalizare. El spune că statul a eliminat obligația producătorilor de a vinde la prețuri administrative.

„Nu s-a liberalizat pur și simplu piața în 2020. Am eliminat acea aberație legislativă prin care obligam producătorii să vândă ieftin. În 2020 nu au existat presiuni reale pe piață și pe prețuri, ci doar tentative de majorare”, a spus fostul ministru.

Piața gazelor pentru consumatorii casnici s-a liberalizat de la 1 iulie 2020. La electricitate, liberalizarea completă pentru clienții casnici a venit la începutul lui 2021.

Schimbarea majoră a apărut în a doua jumătate a lui 2021, spune Popescu. Presiunea gazului rusesc a început să împingă prețurile în sus. Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, a amplificat șocul.

Plafonarea a fost o reacție la prețurile extreme

În acel context, Guvernul a introdus mecanisme de compensare și plafonare. Popescu spune că intervenția era necesară când gazul ajunsese la niveluri fără precedent.

„Când au apărut problemele și șantajul gazului rusesc, prețurile au început să crească. Apoi a început războiul și am intervenit prin plafonare. Pentru populație și pentru companii a fost o decizie bună, pentru că nu puteam lăsa piața așa când gazul ajunsese la 200 de euro/MWh”, a explicat Virgil Popescu.

Fostul ministru susține că măsura trebuie judecată în contextul în care a fost adoptată. Fără intervenție, șocul de preț ar fi ajuns mult mai repede în facturile gospodăriilor și în costurile companiilor.

„Acea măsură a fost bună pentru perioada respectivă. A protejat atât populația, cât și companiile într-un moment în care prețurile nu mai aveau nimic de-a face cu o piață normală”, a spus Popescu.

Seceta și războiul schimbă din nou calculele

Virgil Popescu vede perioada actuală ca pe o nouă demonstrație a riscurilor pe care România nu le poate controla. Seceta afectează hidroenergia și debitul Dunării. Războiul din Ucraina continuă, iar tensiunile din Orientul Mijlociu pot influența prețurile combustibililor.

„Sunt foarte mulți factori externi care nu depind de acțiunile noastre din interiorul țării. Avem războiul din Ucraina, avem Iranul și avem prețuri la combustibili la care nu ne gândeam în urmă cu doi ani. Tocmai de aceea trebuie să continuăm investițiile în capacități de producție și stocare”, a afirmat fostul ministru.

În opinia sa, România are nevoie de producție disponibilă în condiții diferite și de suficiente capacități de stocare. Energia nucleară, gazul, hidroenergia și regenerabilele rezolvă părți diferite ale aceleiași probleme.

Prosumatorii pot deveni investitori în baterii

Un rol separat îl au prosumatorii. Numărul lor a crescut puternic, iar capacitatea instalată a devenit relevantă pentru întregul sistem.

Popescu crede că următorul pas nu trebuie să fie o nouă schemă masivă de subvenționare a bateriilor. El propune schimbarea modului în care prosumatorul poate vinde energia.

„Prosumatorii au ajuns o forță în România. Îi putem ajuta printr-o singură schimbare legislativă: să permitem tuturor să vândă energia la prețul orar. Asta i-ar stimula să investească singuri în stocare, să păstreze energia produsă ziua și să o vândă seara”, a explicat Virgil Popescu.

Logica economică vine din diferența de preț dintre ore. Energia este mai ieftină la prânz și poate deveni mai scumpă seara.

Dacă prosumatorul ar încasa diferența, bateria ar deveni o investiție făcută pentru profit. Statul nu ar mai trebui să suporte integral achiziția prin granturi.

„Nu ar mai fi nevoie nici de investiții de la buget, nici de linii de credit dedicate. Piața ar crea singură stimulentul pentru baterii. Prosumatorul ar avea interesul să înmagazineze energia ieftină și să o vândă atunci când sistemul are nevoie de ea”, a spus fostul ministru.

O modificare votată în 2024 s-a întors în Parlament

Popescu spune că o asemenea soluție a fost discutată deja în legislativ. O modificare adoptată în 2024 a fost trimisă ulterior la reexaminare, într-un context legislativ mai larg.

Fostul ministru crede că ideea poate fi reluată într-un proiect separat. Astfel, stimularea stocării ar veni din mecanismul pieței, nu dintr-o nouă schemă plătită de stat.

Pentru sistem, efectul ar fi dublu. O parte din energia produsă la prânz ar fi păstrată în baterii. Aceasta ar putea reveni în rețea seara, când producția solară dispare.

Mesajul lui Virgil Popescu leagă astfel trei probleme. Bala 2 ține de siguranța producției nucleare. Capacitățile noi reduc vulnerabilitatea, iar bateriile prosumatorilor pot muta energia către orele în care este mai valoroasă.

România nu poate controla seceta, războaiele sau prețul internațional al gazului. Poate controla însă cât de bine este pregătit sistemul să absoarbă aceste șocuri. Pentru fostul ministru, răspunsul rămâne același: investiții, producție și stocare.

Despre „Argument pentru România”

„Argument pentru România” este o platformă națională pentru dezbateri strategice, menită să reunească decidenți, experți, lideri din mediul de afaceri și societatea civilă pentru a construi argumente reale pentru politici publice mai bune.

Abordează temele care definesc viitorul României – sănătatea, piața de capital, inteligența artificială, pensiile și asigurările, industria, modernizarea statului și siguranța socială – dincolo de discursuri conjuncturale, cu accent pe impact, responsabilitate și soluții.

0 comentarii