România rămâne temporar fără energie nucleară. Importurile pot urca la 2.300 MW

Ministerul Energiei spune că Sistemul Electroenergetic Național rămâne stabil. Pentru vârful de seară, necesarul de import poate ajunge însă la 2.300 MW. Capacitatea transfrontalieră disponibilă este estimată la aproximativ 4.000 MW.

România pierde temporar circa 1.400 MW de producție nucleară

Cele două reactoare de la Cernavodă au împreună o putere instalată de aproximativ 1.400 MW. În condiții normale, ele pot acoperi până la 20% din consumul național de electricitate.

Oprirea Unității 2 a început joi dimineață, după ce nivelul Dunării a continuat să scadă. Nuclearelectrica a aplicat procedurile de oprire controlată și monitorizează permanent marjele de siguranță.

Unitatea 1 este deja indisponibilă de la finalul lunii iulie. Situația lasă România fără energie nucleară pentru o perioadă care depinde direct de evoluția hidrologică.

Estimările actuale indică o posibilă revenire a Unității 1 la sfârșitul zilei de 23 august. Pentru Unitatea 2 este luată în calcul data de 30 august. Ambele termene depind însă de debitul și nivelul Dunării.

Importurile pot acoperi vârful de consum

Ministerul Energiei estimează pentru joi un consum maxim de aproximativ 6.900 MW. În seara precedentă, consumul a ajuns la circa 7.000 MW, cu 300 MW sub prognoză.

Deficitul va fi acoperit printr-un mix de producție internă, rezerve și importuri. România poate apela la hidroenergie, eolian, centrale pe cărbune, gaze și sisteme de stocare.

Printre rezerve se află Grupul 4 de la Rovinari, cu o putere de 330 MW. Hidroelectrica poate aduce cel puțin alți 300 MW, în limitele tehnice și ale resursei de apă.

Producția eoliană medie este estimată la aproximativ 525 MW în următoarele șapte zile. Vârful prognozat ajunge la 1.560 MW, iar minimul poate coborî spre 100 MW.

Importurile pot urca până la 2.300 MW în orele de vârf. Ministerul spune că nivelul rămâne sub capacitatea transfrontalieră disponibilă, de aproximativ 4.000 MW.

România cere Bruxelles-ului să nu forțeze ieșirea a 710 MW pe lignit

Criza hidrologică a ajuns și în discuțiile cu Comisia Europeană. România a transmis pe 7 august o alertă timpurie privind riscul unei crize de energie electrică.

Pe 10 august, situația a fost notificată oficial drept criză. O zi mai târziu, problema a fost discutată într-o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group.

Autoritățile au avertizat că retragerea a încă 710 MW de capacități pe cărbune până la 31 august ar crește riscurile pentru sistem. Închiderea acestor grupuri este asumată prin jaloanele PNRR.

România a cerut Comisiei Europene și ENTSO-E o evaluare regională actualizată. Bucureștiul vrea și clarificări privind disponibilitatea reală a asistenței de urgență între operatorii de transport.

În paralel, autoritățile discută cu marii consumatori industriali despre mutarea unor activități în afara orelor de vârf. Reducerea voluntară observată până acum este de aproximativ 200-300 MW.

Seceta devine o problemă de securitate energetică

Oprirea ambelor reactoare arată cât de direct poate lovi seceta producția de electricitate. Cernavodă are nevoie de apa Dunării pentru răcire și pentru funcționarea în condiții de siguranță.

Problema nu se limitează la energia nucleară. Debitele mici reduc și producția hidro, exact când sistemul are nevoie de surse suplimentare.

Ministerul Energiei susține că alimentarea populației și economiei nu este în pericol în acest moment. Sistemul are suficiente resurse interne, importuri și rezerve pentru a trece peste deficitul temporar.

Miza este însă durata crizei. Dacă Dunărea rămâne la cote scăzute, România va depinde mai mult de importuri și de centralele pe cărbune și gaze. Presiunea poate ajunge și în prețurile din piață.