Băncile centrale adoptă strategii diferite privind rezervele de aur. Cine vinde și ce țări continuă achizițiile

Aurul rămâne un activ important pentru băncile centrale, însă modul în care statele își administrează rezervele diferă considerabil. Unele țări încearcă să obțină lichidități, în timp ce altele continuă să acumuleze metalul prețios.

Deciziile sunt urmărite atent pe piețele internaționale, unde cererea instituțională reprezintă un factor important pentru evoluția cotațiilor. Amploarea tranzacțiilor și piețele pe care sunt realizate pot influența efectele asupra prețului aurului.

Rusia își reduce rezervele de aur, iar China cumpără

Rusia a vândut aur pe parcursul întregului an. În septembrie, rezervele sale de metal prețios s-au redus cu aproximativ 6,2 tone. Astfel, reducerea totală de la începutul lunii ianuarie a ajuns la aproximativ 62 de tone. Doar o singură dată în istoria sa modernă Rusia a vândut aur într-un ritm comparabil. În 1998, țara a vândut 118 tone din rezerve în doar trei luni.

Potrivit lui Adam Stroniawski, director general al comerciantului polonez de metale prețioase Mennica Skarbowa, Rusia vinde aur în afara pieței londoneze a lingourilor. „Rusia are un deficit bugetar serios din cauza războiului din Ucraina și dorește să direcționeze mai multe fonduri către sectorul apărării. Vânzarea rezervelor va avea loc în Hong Kong, iar principalul cumpărător este banca centrală a Chinei”, a declarat acesta.

Stroniawski consideră, prin urmare, că impactul acestor tranzacții asupra prețului mondial al aurului va fi neglijabil. Potrivit datelor comerciale din Hong Kong, aproximativ 100 de tone de aur rusesc au ajuns în Hong Kong între ianuarie și iulie. Cantitatea este de aproape trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Expertul nu exclude posibilitatea ca Rusia să revină în rândul țărilor care cumpără aur și să își refacă rezervele, așa cum a procedat după vânzările din 1998.

Kazahstanul intenționează să vândă aur pentru a încasa profiturile

Cu câteva zile înainte ca banca centrală a Rusiei să își publice datele, investitorii au aflat că și Kazahstanul intenționează să vândă o parte din rezervele sale de aur. Țara situată pe două continente s-a numărat printre cei mai mari cumpărători de aur din lume în primele opt luni ale anului 2026. Acum, a anunțat că intenționează să își reducă deținerile până la sfârșitul anului, astfel încât aurul să reprezinte 75% din totalul rezervelor.

„Lichidarea unei părți din rezervele valutare ale Kazahstanului denominate în aur poate părea surprinzătoare, deoarece, ani la rând, țara a fost unul dintre cei mai mari cumpărători de lingouri”, a declarat Stroniawski. Potrivit expertului, schimbarea ar putea fi temporară, determinată de necesitatea acoperirii unui deficit bugetar sau de încasarea profiturilor.

„Kazahstanul cumpără aur de mult timp, așa că acum îl va vinde cu un profit semnificativ”, a adăugat Stroniawski. Expertul subliniază că aceste tranzacții nu vor avea nici ele un impact major asupra piețelor mondiale ale aurului. Explicația ține atât de amploarea reducerii planificate, de la aproximativ 78% la 75% din totalul rezervelor, cât și de distribuirea vânzărilor în timp.

Polonia se apropie de obiectivul de 700 de tone de aur

Schimbarea de abordare a Rusiei și Kazahstanului ridică întrebări privind începutul unei noi tendințe în rândul băncilor centrale și posibilitatea ca Polonia să le urmeze exemplul. În ultimii ani, Polonia și-a majorat semnificativ rezervele de aur și ar putea încasa profituri cât timp prețurile rămân ridicate. În opinia lui Stroniawski, însă, un asemenea scenariu este foarte puțin probabil. „Acest lucru rezultă din factori interni, politica guvernului și cea a băncii centrale mergând în direcții diferite. În actuala legislatură, este puțin probabil ca rezervele să fie lichidate”, a declarat Stroniawski.

Banca Națională a Poloniei cumpără activ aur de mai mulți ani, iar rezervele actuale ale țării sunt deja aproape de obiectivul de 700 de tone. Potrivit expertului, acest lucru nu înseamnă neapărat sfârșitul achizițiilor de aur efectuate de banca centrală. El afirmă că rezervele mari de aur îmbunătățesc bonitatea țării și contribuie la stabilizarea monedei. „În prezent, prin nivelul rezervelor sale de aur, Polonia ocupă locul zece în lume. În opinia mea, atingerea pragului de 700 de tone va reprezenta doar o etapă. Nu înseamnă sfârșitul achizițiilor sau începutul unor vânzări masive”, a declarat Stroniawski.

Ce spun analiștii despre evoluția prețului aurului

„În prezent, mulți investitori care au cumpărat aur în urmă cu câțiva ani s-ar putea gândi să își încaseze profiturile”, a declarat expertul. El a adăugat că metalul prețios a înregistrat creșteri semnificative de preț în ultimii ani, deși cotația sa a slăbit în 2026. Potrivit Consiliului Mondial al Aurului (World Gold Council), prețul aurului a crescut cu 25,5% în 2024 și cu 67,4% în 2025, în dolari americani. Cu toate acestea, în primele nouă luni din 2026, prețul a scăzut cu 4,4%.

Stroniawski consideră că ajustările temporare ale prețului aurului nu afectează tendința sa de creștere pe termen lung. El crede că achizițiile băncilor centrale și ale investitorilor vor susține noi creșteri ale prețurilor. Acești investitori tratează aurul drept un activ de refugiu și un instrument de rezervă. „Când vine vorba despre aur, nu aș presupune că va fi vreodată mai ieftin. Totuși, cumpărarea lui aduce profituri sigure doar pe termen lung”, a subliniat Stroniawski, potrivit Euronews.